Vatra Dornei

Statiunea Vatra Dornei este situata in nordul Romaniei (judetul Suceava), in Carpatii Orientali, in culoarul depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802 - 808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cele mai importante cai de comunicatie.
Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est, Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud, Dealu Negru (1302 m); in nord, Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est, muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord, culmile Suhardului.

Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5°C (media lunii iulie, 15 5°C, iar media lunii ianuarie, -6 5°C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm, iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarna.
In zona exista numeroase izvoare minerale, 37, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Scurt istoric
In perioada de inceput a statului moldovenesc, locuitorii zonei Vatra Dornei se considerau oameni liberi, care nu aveau alta datorie fata de domnii tarii decat de a efectua straja la hotare - tinutul Campulung, constituit sub forma unui "ocol domnesc", se bucura de o larga autonomie.
In timpul domniei lui Aron Voda (1592-1595) sunt fixate straji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a-i proteja pe campulungenii care isi creasera, prin defrisare, proprietati in Tara Dornelor, iar aceste masuri duc la o rapida dezvoltare a tinutului. La sfarsitul secolului al XVI-lea este mentionata pentru prima oara localitatea de la varsarea Dornei in Bistrita, pe la 1640 existand aici deja o asezare infloritoare.
In 1775, Vatra Dornei, ca si nordul Moldovei, a intrat in componenta Imperiului habsburgic. Pentru recunoasterea vechilor privilegii, locuitorii tinutului au trebuit sa lupte aproape un secol cu noile autoritati, iar succesul obtinut de comunele dornene in procesul cu statul austriac a contribuit mult la prosperitatea si dezvoltarea in continuare a tinutului. Statul austriac a fost interesat de exploatarea cat mai completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei, astfel incat, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, inginerul Anton Manz a pus bazele industriei extractive de fier si mangan in zona Dornei si Campulungului. Intre anii 1780 - 1785 s-a construit soseaua Campulung - Vatra Dornei - Pasul Tihuta - Poiana Stampei - Bistrita.
Adevarata dezvoltare a orasului a inceput insa o data cu exploatarea izvoarelor minerale si a turbariilor din zona (la 1812 se imbuteliasera deja la Poiana Negrii 50.000 de sticle). In 1845 se construieste la Vatra Dornei primul stabiliment balnear.
In a doua jumatate a secolului XIX incepe amenajarea si modernizarea statiunii, prin captari de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente cu namol de turba si mai ales prin construirea, in 1895, a instalatiilor balneare moderne. In primul deceniu al secolului XX, Vatra Dornei este declarata oras. Dupa un scurt regres, provocat de primul razboi mondial, orasul si statiunea cunosc o noua inflorire.
In 1944, instalatiile balneare au fost complet distruse de trupele germane in retragere, iar dupa razboi, la Vatra Dornei s-au ridicat noi constructii balneare si cartiere de locuinte, impunandu-se si ca unul din centrele de importanta nationala pentru practicarea sporturilor de iarna (schiul si sania, pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel, avand partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati). In acelasi timp, orasul cunoaste si o dezvoltare industriala, bazata in principal pe exploatarea lemnului si minerit.

Indicatii terapeutice
Factorii terapeutici sunt datorati climei tonifiante, aerului pur, lipsit de praf si de particule alergice si bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei). Statiunea este benefica indeosebi in tratamentul bolilor cardiovasculare (dupa un infarct miocardic, in faza de postconvalescenta, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, insuficienta valvulara, hipertensiune arteriala, varice, sechele dupa flebita, artiopatii periferice datorate aterosclerozei, nevroza cardiaca, boala lui Raynaud).
Totodata, Vatra Dornei ofera tratament bolnavilor de boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari post-traumatice, celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic si central (pareze usoare si sechele minore polionevrotice, sechele tarzii dupa semipareza si parapareza), boli endocrinologice (tulburari prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benigna si boala lui Basedow in faza incipienta), boli ginecologice (sindrom ovarian menopauzal), boli respiratorii (nevroza respiratorie), tulburari nervoase, metabolice si nutritionale, tulburari digestive si de alt tip. Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul "Calimani" si Complexul Balnear "Dorna") au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala.

Tipuri de proceduri:
Bai calde cu ape minerale, bai calde de namol, impachetari calde cu namol si parafina, cure interne cu ape minerale, electroterapie, hidroterapie, fizioterapie, fitoterapie (solux, ultraviolete, ultrasunete, laser), mofeta, gimnastica medicala.

Contraindicatii:
Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, hemoragii, boli psihice, boli de natura tuberculoasa.





Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *