Covasna | Statiunea Covasna
Acest site utilizeaza cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe aici
Newsletter

Pentru a primi newsletter, introduceti
emailul Dumneavoastra mai jos

Covasna
Covasna
Covasna
Atractii turistice
In aceeasi regiune



Covasna



Atestata documentar pentru prima data in 1548, statiunea Covasna avea in anul 1567 61 de case. In prezent, orasul se intinde pe 15.800 hectare (din care 796 hectare teren intravilan), de la raul Negru din ses pana la varful Lacauti (1.777 m), avand 11.207 locuitori (2002), dintre care maghiari 66,58 %, romani 32,03 %, alte nationalitati 1,38 %. Paraul Covasna imparte statiunea in doua. Asezarea propriu-zisa este compusa din Covasna si satul Voinesti, astazi cartier al orasului. De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5 km catre sud, locul de nastere al savantului orientalist Korosi Csoma Sandor.

Vestitul oras balnear Covasna se intinde la poalele muntilor Bretcu, de la Cartierul de jos pana in Valea Zanelor, avand o lungime de 9 kilometri si o amplasare foarte interesanta, fiind inconjurat de munti dinspre nord, est si sud, cu deschidere spre vest spre Bazinul Trei Scaune. Inaltimea deasupra nivelului marii in centrul orasului este de 560 m, iar la capatul de jos al caii ferate cu plan inclinat este de peste 600 m.

Statiunea Covasna beneficiaza de resurse turistice importante, cu precadere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale si carbogazoase, cu mare valoare terapeutica, a dat posibilitatea dezvoltarii turismului balnear,a dar s-au dezvoltat totodata turismul montan si cel de sfarsit de saptamana. Pe teritoriul statiunii sunt valorificate izvoarele de apa minerala carbogazoasa, bicarbonatata, clorurat-sodica, feruginoasa, calcica, magneziana, hipotona si hipertona.

Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, "cvasna" inseamna "acru", posibila referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare in zona a numelor de origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii.

Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

Statiunea Covasna beneficiaza de un climat bland, un aer puternic ionizat negativ si de un cadru natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga durata a anului. In 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz a fost medaliata la Trieste.

Zona Covasnei este locuita de mai multe milenii. Pe langa sporadicele artefacte din neolitic si era bronzului, este important situl ruinelor cetatii de pe culmea muntelui Miske (935 m). Aici au fost descoperite fragmente de ceramica si de arme (lanci), precum si alte obiecte mici. Avand in vederea marimea si amplasamentul cetatii, se poate spune ca ea nu avea insemnatate strategica, ci doar rol de observare. In schimb, nu departe de cetate, arheologul clujean Ferenczi Istvan a descoperit in anul 1942 o cladire mai mica din epoca romana, construita in secolul II e.n., care are o mare importanta deoarece arata limitele teritoriului ocupat de romani in Dacia.

Dupa o lunga perioada in care Covasna nu este mentionata in documente (desi exista dovezi ca secuii erau deja prezenti in zona), in 1548 localitatea apare cu numele Kowazna. Ulterior, Covasna a devenit comuna cea mai importanta a Scaunului Orbai (din anul 1867 - centru administrativ cu tribunal, autoritate fiscala, carte funciara proprie) datorita dezvoltarii sale rapide si a amplasamentului central. Cresterea demografica este spectaculoasa: din cele 61 de porti din 1567, a ajuns sa aiba in doar 35 de ani 76, iar peste alti 12 ani incredibilul numar de 207. In 1703, numarul portilor scade la 191, apoi in 1721 la 170 (scadere cauzata de luptele dintre curuti si lobonti, emigrarilor, foametei si epidemiilor). La inceputul secolului al XIX-lea incepe o alta perioada de crestere demografica: 2.000 de locuitori in 1842, in 1850 - 3.110, in 1869 - 3.515, in 1880 - 3.628, iar la ultimul recensamant al monarhiei austro-ungare (1910) 5431. Dupa primul razboi mondial, in ciuda pierderilor de vieti omenesti, numarul locuitorilor comunei este de 5.630. Cifra ajunge in 1941 la 6.276, in 1956 la 7.290, in 1966 la 7.304, in 1968 la 9.702, in 1985 la 11.637, in 1992 la 12.476, insa in 2002 scade la 11.207.

Ca structura sociala, in Covasna inceputului de secol al XV-lea se distingeau oamenii de vaza (primores), calaretii (primipilii), respectiv pedestrasii (pedites), asa cum reiese din lustrele (listele militare) intocmite la diferite dati. Sunt cunoscute mai multe asemenea liste din secolele XVI-XVII, la fiecare putand fi observate aceleasi tendinte: cresterea numarului nobililor, scaderea numarului oamenilor liberi, ajungerea celor liberi in randul iobagilor. La porunca imparatesei Maria Tereza, in 1764 au fost infiintate regimentele de graniceri secui, fapt ce a dat nastere la evenimente sangeroase din cauza abuzurilor autoritatilor militare nou create.

O situatie aparte au avut-o romanii din Covasna: deoarece nu aveau pamant, nu se puteau ocupa cu agricultura, principalele lor indeletniciri fiind cresterea oilor, comertul, tesutul si torsul. Postavurile si tesaturile lor aveau o calitate exceptionala, ca si branzeturile afumate si in burduf. De religie ortodoxa, printre romani existau si greco-catolici si chiar si ortodocsi de rit vechi (vechea lor biserica, construita in anul 1794, este astazi considerata monument).

Populatia din Covasna a participat la luptele din timpul Revolutiei de la 1848. Chiar la inceperea luptelor aici s-a format un detasament de garda nationala din 88 de persoane, dintre care 23 au murit in timpul Revolutiei. Dupa inabusirea acesteia, in timpul dictaturii militare (epoca Bach) si a neoabsolutismului, populatia covasneana a trait probabil cei mai grei si intunecati ani ai istoriei sale. In anii 1860 presiunile s-au redus, rezultatele putand fi observate si in viata economico-sociala a comunei.

Atractii turistice ale zonei

Muzeul Etnografic Haszmann Pal din Cernat a fost intemeiat in 1974 si prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate, alaturi de care exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole.

Ghelinta - frescele legendei Sf. Ladislau. Cladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost pictat in 1628. O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel vestic si cel sudic), infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 - 1340. Sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO parte a mostenirii culturale globale.

Cetatea Ilenei Cosanzene. Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se gaseste cetatea lui Miske (sau a Zanei Ileana Cosanzeana), ale carei origini nu sunt atestate documentar. Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie, portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina intreaga comoara.

Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice. Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, "Mica Balta a Dracului". Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon: apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej, colcaind. In secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. In prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie avand loc in 1984.

Vila lui Ceausescu se afla intr-o portiune izolata, de o deosebita frumusete a Vaii Zanelor. Cladirea era destinata protocolului de stat, insa dictatorul a petrecut aici o singura noapte, in luna august a anului 1986.

Mocanita este o atractie turistica de prima insemnatate a orasului, alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de comuna Comandau.

Trenul cu plan inclinat. La jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazut un monument unic al istoriei industriale: linia de cale ferata de plan inclinat, proiectata si realizata in anul 1892 de catre inginerul Emil Lux. Principiul de functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de pe deal spre vale datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un cablu de otel. Franarea era dirijata din statia de sus a liniei.

Poteci turistice marcate

- Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore)
- Hotel - centrul de tratamente Montana - Dambul cu Mesteceni - pusta lui Kokorja, triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore).
- Valea Zanelor - Cetatea Zanelor - Pusta lui Garadics si Szemerke - Ocol - Calea ferata pe plan inclinat - Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata de mers: o jumatate de zi). De la pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul Korosi-koz, aici fiind cumpana principala a apelor din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este marcata cu banda rosie (timp de mers: 1 ora).
- Valea Pescarilor - Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca marcata cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta principala a muntelui (timp de mers: 6 ore).
- Valea Zanelor - Pilis-Covasna - Basca Mare - Varful Lacauti (1777 m.), punct albastru (timpul de mers: 1 zi).

Cai de acces la Covasna

1. Cu masina. Desi se poate ajunge si dinspre Tg. Secuiesc, este recomandabila soseaua Sf. Gheorghe - Covasna, distanta de la resedinta de judet fiind de 35 kilometri.
2. Cu trenul. Statiunea este deservita de calea ferata Brasov - Bretcu.

Cura balneara
Datorita conditiilor geologice specifice, Covasna beneficiaza din plin de bogatia factorilor naturali: apa minerala carbogazoasa, mofete naturale (emanatii naturale de bioxid de carbon), precum si de climatul de crutare, bogat in aeroioni negativi, existenti datorita padurilor de brazi din imprejurimi. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti, precum si rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna in randul celor mai importante asezaminte de sanatate, Covasna fiind o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali terapeutici.
Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni:
* cardiovasculare (arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arteriala , valvulopatii, sechele postaccidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor)
* boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate)
* boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo - si hiperacide, boala ulceroasa, sechele dupa rezectii gastrice, ulcere recidivante ale bontului gastric, tulburari functionale si afectiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite si enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele dupa hepatita epidemica, sechele postoperatorii ale caile biliare, dischinezii ale cailor biliare, litiaza biliara )
* boli endocrine (boala basedow, hipertiroidism, insuficienta paratiroidiana, hipofunctiile glandelor endocrine etc)
* boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea etc.)
* boli ale aparatului locomotor (afectiuni articulare, poliartrita reumatica, artroza, discopatii lombare, spondilita)
* boli de nutritie
* afectiuni asociate procesului de imbatranire
* boli ale rinichilor si cailor urinare (glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de origine infectioasa, litiaza renala (urica, fosfalica, oxalica), boli inflamatorii cronice ale cailor urinare)
* boli ale sistemului nervos (afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita, poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele dupa accidente vasculare cerebrale, stari astenice sau reactii nevrotice)
* boli profesionale: boli profesionale cronice prin agenti fizici - dermatoze profesionale, reactii alergice cutanate de diverse etiologii, afectiuni cutanate profesionale prin agenti fizici

O parte din informatiile prezentate in aceasta pagina au fost furnizate de www.bailecovasna.ro. Pentru mai multe detalii si imagini despre Statiunea Covasna, vizitati pagina oficiala de prezentare.





Share on Facebook



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:

Cod de securitate *

security image
 




Interviul TravelWorld.ro
Vezi Cappadocia din Balon cu Travel Selfie

Zborul cu balonul e cel mai bun cadou pe care ti-l poti face dupa un an de munca. Poti sa te bucuri de el in DescoperaCappadocia, pachetul oferit de Travel Selfie intre 09 – 14 iulie.

Vezi toate interviurile
Top agentii - saptamana curenta
1 Sunny Travel
2 Bye Bye Travel
3 Romania Turistica
4 Adminpedia
5 Tours Boutique Srl
Ultima firma inscrisa in site

Cistour Agency, Bucuresti

Linkuri sponsorizate

Jocuri si jucarii

City break

Articole
Evenimentele toamnei - Italia

Daca aveti in plan o vacanta sau chiar si o scurta calatorie in Italia, toamna aceasta va ofera multiple posibilitati. [citeste tot]

Vezi toate articolele
Cerere personalizata
Din Transilvania in Kamchatka
Mongolia 1, 26-30 iunie

Nici o poza, video sau carte nu m-ar fi pregatit pentru Mongolia! De indata ce am trecut granita, drumurile s-au terminat, este doar un loc gol, fara nimic, cu dealuri si munti dezolanti.Un peisaj terifiant, dur, dar de o mare frumusete. Este uimitor, dar [citeste tot]

Vezi tot jurnalul
Articole video
Fontana di Trevi
18-05-2011
Fontana di Trevi

Se spune ca, daca arunci o moneda in fantana, te vei intoarce la Roma ... dar trebuie sa o arunci peste umar, cu spatele la fantana.[...]

Las Vegas by night
23-03-2011
Las Vegas by night

Faceti turul Las Vegasului, noaptea. Lumini, hoteluri, atmosfera. Apoi si ziua si iar noaptea.[...]

Vezi toate articolele