Nasaud

Orasul Nasaud


Atestare documentara Orasul Nasaud se gaseste in partea de nord-est a Transilvaniei, in regiunea geografica denumita, dupa vechile sale centre istorice, Valea Rodnei sau Tara Nasaudului. Tinutul era cunoscut, in cele mai vechi documente, sub numele de Districtus Rodnensis sau Vallis Rodnensis pentru ca, in vremea atestarii lui in acele documente, localitatea Rodna era vestita prin minele ei de aur si de argint, prin starea economica destul de prospera a locuitorilor de acolo.

Dupa stabilirea definitiva a resedintei arhidiaconatului (protopopiatului), apoi a comandamentului regimentului roman-graniceresc, dar si ca urmare a infiintarii de scoli, Nasaudul a devenit atat centrul cultural-religios, cat si centrul administrativ si militar al tinutului, acordandu-i-se rangul de oras. De aceea, cu timpul, vechile denumiri au disparut, ramanand cunoscuta ca ultima numire istorica pentru acest tinut cea de Districtul Nasaudului, iar districtul militar al celor 44 de comune componente ale regimentului este numit Districtul graniceresc militar.

Desi nu este certa, prima atestare documentarea a Nasaudului, sub numele de Naszod, dateaza de la 1245. Exista mai multe ipoteze referitoare la originea si etimologia toponimicului Nasaud. Ar putea proveni din latinescul Ne se uda (nu se uda) sau de la cuvintele slave nas vod (langa apa). Istoricul Nicolae Dragan a demonstrat insa ca Nasaud deriva din slavonescul nasovu, preluat de romani in forma nasodu = umplutura.
Nasaudul a devenit arhicunoscut prin romanul "Ion" de Liviu Rebreanu, in care numele localitatii este Armadia.
Asezare geografica Nasaudul este situat la 24 0 26" longitudine estica; 47017" latitudine vestica si la inaltimea de 331 m peste nivelul marii. Se margineste spre est cu Rebrisoara, spre vest cu Salva, spre sud cu Cepari si Mintiu, iar spre nord cu ramificatiile catenei de munti care desparte Transilvania de Maramures. Asezat pe frumoasa vale a Somesului, mai mult pe malul drept al raului, protejat de sirul dealurilor care marginesc spre sud si nord valea, orasul are o situatie favorabila, clima sanatoasa si placuta, fiind ferit de vanturi mari. Dealurile dinspre sud sunt in cea mai mare parte impadurite, iar cele dinspre nord prefacute in ogoare, livezi si pasuni. Impreuna cu localitatile componente Jidovita, Liviu Rebreanu si Lusca, Nasaudul ocupa o suprafata de 4325 ha.
Solul Nasaudului este argilos pe dealuri si nisipos in Lunca Somesului, iar subsolul este sarac si nu contine nici un minereu exploatabil. Desi apa din fantani si din izvoare este buna, orasul este alimentat cu apa de la reteaua de distribuire a apei potabile, adusa prin conducte de la statia din Nasaud si din bazinul de captare amenajat pe raul Rebra. Prin Nasaud trece soseaua care, prin pasul Rotunda din muntii Rodnei, leaga Transilvania cu Bucovina. Din extremitatea estica a orasului se desprinde soseaua care duce spre orasul resedinta de judet, Bistrita.
Momente istorice relevante In 1717, o data cu navalirea tatarilor, locuitorii Nasaudului au avut mult de suferit. Le-au fost arse biserica si 56 de case si au fost jefuiti.
Spre a stavili invazia turceasca, precum si din alte ratiuni, guvernantii austro-ungari au creat la hotarele din sudul monarhiei, de la Marea Adriatica pana la Portile de Fier, un important sistem de granita militara. Imparateasa Maria Teresa a decis sa continue acest baraj pe culmile Carpatilor Meridionali si Rasariteni. Intre 1762 si 1783 s-au militarizat treptat Valea Rodnei, Valea Sieului, Valea Bargaului si a Somesului. Astfel s-a format Districtul Graniceresc Nasaudean purtand numele de Al doilea Regiment Valah de Infanterie Granicereasca nr.17. Emblema sigilului, la infiintarea regimentului, infatisa imaginea vulturului imperial austriac si inscriptia Virtus Romana Rediviva. In nenumarate randuri, Districtul Nasaudean a fost vizitat de catre persoane importante: imparati si membri ai guvernului provincial, episcopi, generali si alti demnitari civili si militari. Dintre toate, de neuitat au ramas vizitele Imparatului Iosif II care a inspectat teritoriul regimentului graniceresc de trei ori (1773, 1784 si 1786). Se zice ca Imparatul, incredintandu-se ca romanii din Nasaud sunt latini, ar fi exclamat Salve parva nepos romuli (adica "Salvat esti tu, micule nepot al lui Romulus", cuvinte care au numit apoi cateva sate din jurul Nasaudului: Parva, Nepos, Salva, Romuli).
Trupele regimentului graniceresc de infanterie au luat parte, in cele aproape noua decenii de existenta, la 20 de campanii militare in care au desfasurat 133 de batalii unde si-au pierdut viata peste 3000 de ostasi. Dintre episoadele cele mai caracteristice care ilustreaza istoria militara a regimentului II romanesc de granita sunt: lupta de la Troppau din 1799 cu prusienii, luptele cu turcii din 1788, cu armatele franceze in mai multe campanii purtate in anii 1792-1814. Memorabila a ramas in istoria regimentului, cat si in istoria militara a Frantei, lupta din 15-17 noiembrie 1796 de la Areda Venetiei unde catanele negre (denumire primita datorita uniformelor specifice) din batalionul al II-lea l-au impresionat pe tanarului general Napoleon Bonaparte prin curaj (mai tarziu, exilat pe insula Sfanta Elena, Napoleon i-a evocat in memoriile sale - episodul bataliei de la Arcole).
Dupa aproape un secol de existenta, Regimentul Nasaudean a fost desfiintat in 1851, Imparatul Franz Iosif decorandu-i steagul cu Medalia de Aur.
Scolile Nasaudului Cea mai mare izbanda a granicerilor nasaudeni s-a concretizat in scolile lor. Aspiratia spre invatamant si cultura a acestora a dus la infiintarea a numeroase scoli: in 1766 au aparut scolile populare de la Nasaud, Maieru si Monor; intre 1770 si 1777 s-a infiintat scoala latina germana sub numele de Scoala Normala; in 1784 s-au deschis cursurile Institutului Militar (aici invatau, de la varsta de 10 ani, fii de graniceri, care, la 18 ani, erau numiti subofiteri sau functionari in regiment); in 1826 cursurile Scolii de fete (al carui scop a fost instruirea si educarea fetelor de ofiteri si functionari ai regimentului graniceresc); din 1 noiembrie 1837 s-a deschis un curs pregatitor de 6 luni pe langa Scoala Normala, cu scopul de a-i pregati pe candidatii de invatatori. Ea a functionat aici pana in 1868 cand a fost mutata la Gherla. Dupa 1948 scoala si-a reluat activitatea sub noua denumire de "Scoala Pedagogica mixta", dar isi inceteaza activitatea dupa 8 ani, fiind reinfiintata in 1963. Din 1982 pana in prezent profilul pedagogic face parte integranta din Colegiul National "George Cosbuc". Din 1993 dispune si de o Scoala de Aplicatie instalata in localul fostei Scoli Primare "Vasile Nascu".
Ca unitate de sine statatoare, Scoala Generala Nr. 1 cu clasele I-VIII s-a instalat, incepand cu septembrie 1982 in localul fostului internat al Liceul "George Cosbuc".
In anul 1976 s-a infiintat Liceul Silvic (actuala denumire Grupul Scolar Silvic), care pregateste tehnicienii silvici si muncitori calificati in diferite sectoare ale silviculturii si industriei forestiere.
Grupul Scolar Economic Administrativ si de Servicii infiintat la 1 septembrie 1982 sub numele de Liceu industrial (profil vechi de prelucrare a lemnului, actual orientat pe profil economic, finante-contabilitate).
Centrul vechi al orasului Pentru buna functionare a institutiilor regimentului s-au construit diverse cladiri: prima a fost Svarda, cazarma Regimentului Graniceresc, astazi Muzeul Nasaudean; in 1770 s-a edificat Biserica romano-catolica; in 1814 s-a zidit Casina Romana -ospatoria si hotelul regimentului, astazi Jandarmeria; sediul regimentului de granita (actual Ineul); hotelul Grivita, astazi sediul unor societati economice si a Circumscriptiei Fiscale Nasaud; cladirea Liceului George Cosbuc construita in 1888 din fondurile garniceresti.
Bisericile Traditia populara afirma ca, inainte de anul 1300, exista in Nasaud o bisericuta din lemn, cladita "sub Creasta", in jurul caruia s-ar fi constituit si cimitirul satului. In 1850 s-a pus fundamentul unei noi biserici greco-catolice, terminata in 1882 (an gravat pe cele doua turnuri) si sfantita in octombrie 1884. Din 1948 a devenit biserica ortodoxa, astazi catedrala. Din 1893 incepe si organizarea unei parohii otodoxe, iar din 1930 lucrarile la Biserica Ortodoxa si casa parohiala. Pe langa aceste biserici, in Nasaud mai exista o biserica romano-catolica, biserica lutherana, o biserica baptista si una penticostala.
Societati si institutii culturale In Nasaud au existat si inca exista societati si institutii culturale care organizeaza periodic diferite activitati si manifestari: Societatea de lectura "Virtus Romana Rediviva", Filiala nasaudeana a "Astrei", Muzeul nasaudean, Biblioteca documentara din Nasaud, Casa Memoriala Liviu Rebreanu, Biblioteca oraseneasca, Casa de Cultura, Fundatia Culturala "George Cosbuc".
Manifestari cultural-stiintifice traditionale De Ispas la Nasaud, festival international de folclor (anual);
Concursul interdisciplinar al elevilor "Dr. Paul Tanco"
Maialul Elevilor Nasaudeni, o serbare a lunii mai, in amintirea Marii Adunari de pe Campia Libertatii de la Blaj, 1848 (anual)
Zilele Nasaudului (anual)
Publicatii nasaudene Anuarul Liceului Graniceresc din Nasaud este publicatia cu cea mai lunga aparitie (78 de ani) din intregul revuistic nasaudean (1867-1944); Anuarul Scolii Normale din Nasaud, intitulat "Icoana unei scoli dintr-un colt de tara romanesc" (1930); Arhiva Someseana, cea mai importanta publicatie nasaudeana, o revista istoric-culturala; Muza Someseana (primul numar a aparut in 1874, noua serie fiind reluata in 1978); Vatra - "Revista invatatoreasca din judetul Nasaud" (s-a redactat la Scoala Primara de Stat din Nasaud in perioada aprilie 1935 - mai 1940); Plaiuri nasaudene (reluat in anul 1990; pana la nr 12 din 1992 a fost editata de "Muzeul Nasaudean", apoi pana in 1997 de Astra Nasaudeana, iar astazi editata de Consiliul Local si Primaria Orasului); Tribuna ideilor, editata de Fundatia Culturala "George Cosbuc".
Academicienii Nasaudului Faima Nasaudului este subliniata si de cei 19 academicieni originari sau care au invatat aici: Nicolae Balan (1882-1955) - Mitropolit al Ardealului; George Cosbuc (1866-1918) - poet; Leon Daniello (1898-1970) - profesor universitar (ftiziolog); Ilie Miron Cristea (1868-1939) - Primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane; Nicolae Draganu (1884-1939) - filolog, lingvist si istoric literar; Traian Ionascu (1897-1981) - jurist; Emil Isac (1886-1954) - poet, dramaturg si gazetar; Simeon Florea Marian (1847-1907) - folclorist si etnograf; Iulian Martian (1867-1937) - militar, om de cultura; Constantin C. Moisil (1876-1952) - numismat; Grigore C. Moisil (1906-1973) - matematician; Iuliu Moisil (1859-1947) - profesor; Tiberiu Morar (1905-1982) - geograf; Iacob Muresianu (1812-1887) - profesor si publicist; Florian Porcius (1816-1906) - botanist; Iuliu Prodan (1875-1959) - botanist; Liviu Rebreanu (1885-1944) - romancier; Grigore Silasi (1836-1897) - lingvist, profesor universitar; Virgil Sotropa (1867-1954) - profesor filolog.





Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *