De ce soferii devin stresati de masinile cu grad ridicat de tehnologizare?

Cunoastem toti cel putin un prieten care are pasiune pentru tehnologie si masini sau, mai bine zis, o pasiune pentru masini cat mai dotate din acest punct de vedere. In ultimii ani, din ce in ce mai multe caracteristici tehnologice sunt adaptate pentru masini, modelele nou aparute pe piata.

Fie ca vorbim despre sistem de asistenta a soferului, fie ca este vorba despre alte trasaturi mai futuriste, industria auto a luat o optiune mult mai serioasa in aceasta directie.

Totusi ce este mult poate sa devina suparator. Interferenta diverselor aplicatii sau programe smart cu stilul de condus al unor soferi ajunge sa fie deranjanta deja.

Din ce in ce mai multe studii scot la iveala faptul ca soferii nu se simt confortabil in situatiile in care au de-a face cu masini ultra dotate cu tehnologie. Si masinile autonome devin o problema stresanta pentru ceilalti participanti la trafic si determina un plus de risc in opinia multor soferi.

Din punct de vedere al controlului asupra situatiei, masinile clasice versus cele autonome seamana cu situatia in care de exemplu ai alege sa te distrezi la mese de blackjack online comparativ cu cele clasice. In ambele cazuri, tehnologia este interesanta, atractiva, utila, dar parca te faci sa nu te mai simti tu stapan pe decizii si reflexe directe.



Pixabay

Ce spun sondajele despre masinile autonome versus cele mai putin tehnologizate

Practic testarea automobilelor autonome pe drumurile publice este unul dintre aspectele controversate pe care multi nu le accepta conform statisticilor. Unele solutii cum ar fi benzi separate pentru asemenea vehicule, sau identificarea de la distanta a acestor tipuri de automobile pe drumurile publice, ar reprezenta potentiale solutii pentru inceput.

Dar ce inseamna o masina autonoma sau tehnologizata foarte mult?

Masinile autonome au incorporati diversi senzori care sa identifice in mediul inconjurator toate elementele pe care in mod obisnuit un sofer le repereaza automat. Evident, senzorii sunt conectati cu un software care trebuie sa fie apt sa raspunda corect diverselor situatii semnalate.

Pe de alta parte, este nevoie de o buna dotare cu harti actualizate care sa identifice cu precizie foarte mare traseele.

Nivelul de autonomie este etapizat, variind de la masinile care sunt coordonate de sofer in totalitate, cu mentiunea ca acesta poate opta pentru anumite tipuri de alerte care sa il ajute in trafic, pana la cele independente complet sau autonome 100%.

Practic sunt masini care permit un nivel de ajutor, fie al directiei, fie al vitezei, dar nu ambele deodata. Astfel soferul poate sa primeasca un ajutor in trafic din partea acestor sisteme de ghidaj.



Unsplash

Sunt si masini care au sistem de ghidaj atat al vitezei cat si al directiei, soferul fiind responsabil pentru a controla sistemul per ansamblu.

Urmatorul nivel de autonomie este cel in care masina este controlata de sisteme inteligente dar soferul trebuie sa fie prezent pe scaun pentru a superviza situatia.

Practic, toate aceste trepte de autonomie s-au dezvoltat extrem de rapid, ceea ce nu a permis o adaptabilitate rapida a conducatorilor auto.

Ba mai mult, pentru multi dintre cei care aleg sa conduca o masina cu un grad ridicat de tehnologizare, cu o autonomie mai mare, ajung sa fie iritati sau deranjati de sistemele de alertare care intervin destul de deranjant.
Uneori, se intampla si erori de sistem, ceea ce reprezinta evident o sursa in plus de stres. Faptul ca sistemul de ghidaj pune o frana brusca deoarece a identificat un potential pericol, ia prin surprindere ocupantii masinii, si, in special pe sofer. De multe ori reactiile sistemelor inteligente nu sunt neaparat necesare, reusind doar sa creeze un disconfort sau o stare de panica nefondata.

Prin urmare, multe dintre tehnologiile care par a fi utile pentru masinile din trafic, ajung sa fie prea mult pentru unii conducatori auto.

Cel mai probabil, vorbim aici despre o compatibilitate inca redusa a omului cu inteligenta artificiala, practic o nesincronizare care determina o stare de stres, nu de utilitate.

Galerie foto