Bisericile de lemn din Maramures

Bisericile de lemn din Maramures se remarca prin planimetrie, tehnica imbinarilor din lemn si a realizarii invelitorilor de sindrila. Ridicate pe inaltimi care au impus necesitatea gasirii unor solutii constructive specifice pentru realizarea sarpantelor si a turlelor prevazute cu foisor (in care, de regula, se afla clopotnita acoperita cu o cupola prelungita in varful careia este fixata o cruce din fier), constructiile sunt impodobite cu motive ornamentale vizibile pe suprafata portalurilor si ancadramentelor - simbolizand elemente de natura vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare, horjire ori traforare.
In timp s-a ajuns la o adevarata arta a imbinarilor in lemn (numite si rosturi) - o tehnica specifica de imbinare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn in anumite situatii impuse de locul si rezistenta imbinarilor.
Ansamblul arhitectural bisericesc din Maramures a evoluat in timp in functie de priceperea, experienta si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impuna un anume stil in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale care s-a extins si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Mare si Cluj.

Exista totusi si unele deosebiri intre bisericile construite in diferitele zone ale Maramuresului, cat si fata de cele limitrofe: in Maramuresul istoric, bisericile de lemn se impun prin monumentalitate, indeplinind in unele cazuri rolul unor adevarate catedrale prin dimensiuni, dar si prin cutezanta liniilor si proportiilor. In Chioar, mai ales pe Valea Cavnicului, bisericile de lemn se remarca prin spectaculozitatea turlelor si frumusetea sarpantelor. In Codru, bisericile de lemn sunt de mai mici dimensiuni, dar perfect proportionate si cu ornamente interioare si de pridvor de mare acuratete. In Lapus, bisericile de lemn se remarca prin frumusetea pridvoarelor si a prispelor functionale. Totusi, aceste deosebiri sunt numai de maniera si nu afecteaza stilul ori linia arhitecturala de ansamblu si constau in anumite accente si sublinieri de forme specifice fiecarei zone.

Biserica de lemn are planul, in general, dreptunghiular si simplu si turnurile-clopotnita amplasate pe naos sau pronaos. Absidele sunt poligonale si decrosate in general. Picturile murale au, de multe ori, tenta populara sau istorica. Acoperisul se "imbraca" adesea cu o dubla poala pentru a impresiona si mai mult prin rafinament.
Cele mai multe biserici de lemn se afla in nordul tarii, in zone unde nu sunt niciodata cutremure. De aceea, aceste constructii au fundatii sapate in pamant, nu au o baza solida. In cele mai multe cazuri, fundatia este facuta la suprafata solului, pe un strat de pietre de constructie care nu sunt prinse in ciment. Aceste biserici au "talpile" - grinzile din partea de jos – putrede, iar lipsa unor lucrari de restaurare a facut ca numarul bisericilor de lemn in vechea vatra a Maramuresului sa se reduca la 45 in 1993, de la 120 cate existau la inceputul secolului al XIX-lea (moment in care s-a renuntat la traditia de a construi biserici de lemn, in mare parte din cauza programului introdus de administratia austriaca, sustinut de ierarhia ecleziastica unita de la Muncaci, de a ridica biserici de zid).

Bisericile de lemn pastrate pana astazi in Maramures dezvaluie existenta a cel putin doua scoli sau familii de mesteri de biserici in secolele 17 si 18 - una rezidand in Salistea de Jos si acoperind, indeosebi, parohiile din campia si zona dealurilor joase din jurul Hustului, iar cealalta, raspunzand necesitatilor parohiilor din sudul Maramuresului, cu rezidenta, cea mai probabil, intr-unul din satele din valea Izei inferioare. In buna masura, adevaratii creatori ai bisericilor de lemn locale au fost, de fapt, chiar ctitorii acestora - nobilii de rit oriental, care, in lupta lor neintrerupta de a-si pastra drepturile de proprietate si rangul social (care le asigurau libertati si privilegii), s-au straduit sa construiasca biserici capabile sa semnaleze ambitiile, resursele si statutul lor social.

Ca o recunoastere a valorii lor, o parte dintre bisericile de lemn din Maramures au fost trecute in 1999 pe lista patrimoniului universal UNESCO:
Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" - construita in 1720, din satul Barsana
Biserica "Sfantul Nicolae" - construita in 1643, din satul Budesti
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - construita in 1770, din satul Desesti
Biserica "Nasterea Maicii Domnului" - construita la mijlocul sec. al XVIII-lea, din satul Ieud
Biserica "Sfintii Arhangheli" - construita in 1796, din satul Plopis
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - construita in 1604, din satul Poienile Izei
Biserica "Sfintii Arhangheli" - construita in 1663, din satul Rogoz
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - construita in 1767, din satul Surdesti

Un lucru cu totul deosebit este faptul ca bisericile din lemn nu isi limiteaza prezenta numai la Maramures, ci se extind in aproape toata tara, acoperind, deopotriva, Banatul si Crisana, Transilvania, Moldova, Bucovina, dar si Oltenia si Muntenia. Un alt aspect foarte interesant este legat de "migratia" bisericilor. Sunt monumente deplasate de doua, trei si chiar patru ori dintr-un sat care s-a instarit, spre o alta vatra de sat mai saraca. Astfel, poti intalni biserici ridicate acum sute de ani la Reghin (in centrul Transilvaniei) si mutate, de exemplu, in Prahova (sudul tarii).

Biserici de lemn "in afara" Maramuresului:
1. Adancata, jud. Suceava - Biserica Sf. Dumitru: plan dreptunghiular, absida altarului poligonala si decrosata (elemente tipice la bisericile de lemn). In secolele XVIII si XIX, modificari succesive prin adaugarea a doua pridvoare.

2. Baica, jud. Salaj - Biserica Sf. Arhangheli (1645). Turn-clopotnita cu foisor pe pronaos. Decoratie sculptata si picturi din secolul al XVIII-lea.

3. Balan, jud. Salaj - Doua biserici de lemn, valoroase prin decorul arhitectural: Sfintii Arhangheli din Joseni (1695) si Adormirea Maicii Domnului din Cricova (secolul al XVII-lea).

4. Balesti (langa Targu Jiu), jud. Gorj - Biserica de lemn Sfintii Arhangheli (1679) este considerata una dintre cele mai interesante edificii de acest tip din Oltenia. Picturile sunt de la 1679, respectiv 1736.

5. Borsa, jud. Maramures - Biserica Sfintii Arhangheli (1700) este considerata una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Romania. Este remarcabil pridvorul vestic. Acoperis cu dubla poala. Decor sculptat in lemn si picturi murale de la 1775.

6. Bradet, comuna Buntesti, jud. Bihor - Biserica de lemn Sf. Ioan Teologul (1733), considerata printre cele mai reusite din tara. Plan dreptunghiular cu absida decrosata. Usa de acces in biserica, situata pe fatada vestica, reprezinta interpretarea in lemn a unui portal gotic.

7. Bradicesti, comuna Dolhesti, jud. Iasi - Biserica de lemn Buna Vestire, ridicata la 1692-1694. Plan dreptunghiular si altar tot dreptunghiular. Picturi de secol XIX.

8. Calinesti, jud. Arges - Biserica de lemn cu dublu hram, Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru, 1720-1740. Se distinge prin decorul sculptat al stalpilor si ancadramentelor.

9. Campofeni, jud. Gorj - Biserica Sf. Nicolae (1708-1710). Ansamblu de pictura murala de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Decoratii in lemn remarcabile

10. Cizer, jud. Salaj - Biserica de lemn din 1773, construita de mesteri moti condusi de Ion Necula Ursu (Horea). Pridvor perimetral. Tinand cont de valoarea deosebita a monumentului, a fost transferat la Muzeul Etnografic din Cluj.

11. Corund, jud. Satu Mare - Biserica de lemn Sfintii Arhangheli (1723), plan dreptunghiular, absida poligonala decrosata, turn-clopotnita cu foisor pe pronaos, pridvoare pe laturile de vest si sud.

12. Dragomiresti, jud. Maramures - Biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicata in anul 1722, poate fi admirata la Muzeul Satului din Bucuresti. Plan rectangular, absida decrosata si poligonala. Pridvor spatios.

13. Feresti, jud. Maramures - Biserica Sf. Nicolae, construita la finele secolului al XVII-lea, este ridicata din barne de stejar. Pictura refacuta in secolul al XIX-lea. Nava dreptunghiulara cu absida decrosata si poligonala.

14. Fildul de Sus, jud. Salaj - Este considerata una dintre cele mai desavarsite realizari ale arhitecturii de gen din Romania. Plan dreptunghiular, absida decrosata si turn-clopotnita foarte inalt. Secolul al XVIII-lea.

15. Igoiu, comuna Alunu, jud. Valcea - Biserica Cuvioasa Paraschiva (1652) are plan dreptunghiular, absida poligonala. Pe latura de vest - pridvor.

16. Jercalai, orasul Urlati, jud. Prahova - Biserica Sf. Arhangheli Mihai si Gavril. Ridicata in 1731 in apropierea orasului Reghin, biserica este adusa de regina Maria la Bran, ca paraclis regal; ulterior este adusa la Urlati. Arhitectura deosebit de interesanta, turn-clopotnita, pridvor deschis.

17. Lupsa, jud. Alba - Situata pe valea Ariesului, asemanatoare prin cultura lemnului si prin pitoresc cu vaile din Maramures, Lupsa adaposteste o mica biserica de lemn, interesanta prin arhitectura si istoric: ridicata in secolul al XV-lea, caracterizata prin elemente gotice, biserica este de tip sala, cu absida poligonala decrosata. Constructia este intarita cu contraforti.

18. Margina, jud. Timis - Biserica Cuvioasa Paraschiva (1737) este reprezentativa pentru acest stil si pentru zona Banatului. Plan dreptunghiular, absida poligonala, nedecrosata si picturi murale de secol XVIII.

19. Nadis, orasul Cehu Silvaniei, jud. Salaj - Biserica Sfintii Arhangheli (1732) este considerata un monument deosebit de valoros prin conservarea unor forme traditionale, dar si prin decoratie.

20. Rieni, jud. Bihor - Biserica de lemn Sf. Teodor Tiron (1753-1754), opera mesterului Tulea Ilie. Plan dreptunghiular, absida decrosata, mic turn pe pronaos. Picturi interioare din 1754, opera zugravului David din Pitesti.

21. Rona de Jos, jud. Maramures - Sat amplasat pe una dintre pitorestile vai ale Maramuresului – Ronisoara. Biserica Nasterii Maiciii Domnului este din anul 1665. Construita in lemn de stejar. Nava este dreptunghiulara si altar poligonal decrosat. Acoperisul cu dubla poala. Asa cum se mai intalneste si la multe alte biserici, turnul-clopotnita are un foisor care permite cuprinderea cu privirea a intregii zone.

22. Sighetu Silvaniei, comuna Chiosd, jud. Salaj - Biserica de lemn Sfintii Arhangheli (1632). Plan dreptunghiular cu absida patrata decrosata. Turn-clopotnita cu foisor pe pronaos.

23. Soconzel, comuna Socond, jud. Satu Mare - Biserica de lemn Sfintii Arhangheli (1777), remarcabil monument de arhitectura populara. Plan dreptunghiular, absida poligonala decrosata, turn-clopotnita cu foisor pe pronaos si pridvor pe latura vestica. Decor sculptat la ancadramente si la stalpii pridvorului. Picturi interioare murale din secolul al XVIII-lea.

24. Straoane, jud. Vrancea - Biserica Sf. Nicolae a fost ridicata in secolul al XV-lea si refacuta in secolul al XVIII-lea. Plan triconc (nu dreptunghiular cum apare la majoritatea bisericilor de lemn), pridvor deschis si turn-clopotnita peste pronaos. Caracteristic este acoperisul care are stresini neobisnuit de largi.

25. Totoreni, comuna Tarcaia, jud. Bihor - Biserica Adormirii Maicii Domnului (1696), valoros monument de arhitectura populara. Prispa pe latura sudica a naosului. Bogata decoratie sculptata.

26. Varciorog, jud. Bihor - Biserica Sfintii Arhangheli "este considerata unul dintre cele mai reprezentative realizari ale arhitecturii de lemn din Muntii Apuseni. Are turn-clopotnita si pridvor pe toate laturile.

Nu departe de orasul Sighetul Marmatiei (unde se afla un muzeu in aer liber al arhitecturii traditionale maramuresene) se afla Sapanta, satul devenit faimos datorita Cimitirului Vesel - un loc unde crucile de lemn viu colorate sunt sculptate cu figuri umane si simboluri si gravate cu epitafuri comice in versuri. Mesterul cioplitor Ion Stan Patras, care a creat tot acest carnaval al mortii, este de asemenea ingropat aici.

Galerie foto