Muzeul de arheologie

Muzeul de arheologie

Muzeul de istorie nationala si arheologie Constanta a fost inaugurat la 25 decembrie 1977, in fosta cladire a Primariei. Are un patrimoniu de peste 430.000 de obiecte a caror tipologie diversificata surprinde profilul asezarii de-a lungul secolelor, din erele preistorice pana in anul 1940. Construirea cladirii muzeului a inceput in anul 1911 si s-a realizat in mai multe etape (1911-1913; 1914; definitivandu-se in anii 1919-1921). In iulie 1921, aici s-a mutat Primaria, iar in 1977 cladirea a fost destinata muzeului in forma actuala.
Este o constructie masiva, proiectata de unul dintre elevii scolii de arhitectura a lui Ion Mincu. Stilul brancovenesc se regaseste in loggia caracteristica de pe frontonul mare, in holul cu deschidere larga, sprijinita pe coloanele groase, iar in exterior prin ferestrele mici, inguste de la etajul al treilea.
Prezentand succint salile importantului obiectiv cultural-stiintific, se impune de la inceput precizarea de ordin metodologic ca muzeul constantean are - spre deosebire de institutiile similare din celelalte judete ale tarii - o arie tematica nationala mult largita, pornindu-se de la premisa ca zecile de mii de turisti straini ce-i trec pragul anual trebuie familiarizati cu dominantele nationale ale istoriei Romaniei, in care sunt integrate, desigur, si contributiile materiale si spirituale ale oamenilor pamantului romanesc dintre Dunare si Mare.

Muzeul are 24 de sali:
• Tezaur - sali 2, etajul I - sali 1-10; etajul II sali 11-18 Sala 19 si 20
• Expozitia de numismatica (Sala 21)
• Expozitia de icoane (Sala 22)
• Expozitia de podoabe din argint (Sala 23 si 24)
• Expozitia de pipe (sec. XVIII-XIX)

Muzeul are urmatoarele sectii: sectia de cercetare, sectia de arheologie, sectia de istorie moderna si relatii cu publicul. Patrimoniul este alcatuit din colectiile: piese de istorie veche (descoperiri arheologice), piese si documente de istorie moderna, monede – decoratii, ziare, carti, reviste .
La acestea se adauga biblioteca cu un numar de 32.844 de volume si 19.352 ziare, colectia de fototeca (56.203 piese), colectia de documentare (138 - iconografie si 7 filme documentare).

Istoricul muzeului
- in 1879, prin grija si stradania inspectorului scolar Ioan Banescu, sunt adunate numeroase materiale arheologice, care formeaza primul muzeu, adapostit - din lipsa unui local adecvat - in cladirea Prefecturii;
- anul 1882 este nefast; incendiul izbucnit a dus la dezorganizarea muzeului nou creat;
- reinfiintarea lacasului la 26 septembrie 1889; muzeul va functiona insa mai departe ca un depozit de materiale;
- pe la 1910-1911, antichitatile care formau muzeul local - atatea cat s-au mai putut recupera - se aflau la gimnaziul "Mircea cel Batran";
- prin transformarea gimnaziului "Mircea cel Batran" in liceu, muzeul este nevoit sa-si caute alt sediu - Scoala normala de invatatori;
- la neajunsurile legate de inceputul functionarii muzeului se adauga izbucnirea primului razboi mondial care ii va intrerupe brusc si pentru multa vreme activitatea;
- dupa razboi, totul trebuia refacut, prin urmare, in anul 1928, muzeul a inceput sa functioneze ca institutie asimilata organismului cultural de stat;
- se muta in localul din fata Cazinoului;
- isi inceteaza activitatea in timpul celui de-al doilea razboi mondial;
- la 30 decembrie 1957 se reinfiinteaza Muzeul de Arheologie, amenajat intr-o cladire adaptata scopurilor propuse (actuala Biblioteca judeteana de langa catedrala "Sfintii Petru si Pavel");
- Muzeul de istorie nationala si arheologie (actuala cladire) si-a deschis portile in ziua de 25 decembrie 1977. Inaugurarea a fost cu atat mai semnificativa, cu cat a fost inchinata aniversarii Centenarului Independentei de stat a Romaniei.

Piese reprezentative
- Sarpele Glikon: reprezentare unica in lume prin forma si prin detaliile anatomice: capul are bot de antilopa, ochi, urechi si par lung de om. Corpul de sarpe se termina cu o coada de leu. Statuia, realizata dintr-un singur bloc de marmura, reprezinta o capodopera din sec.II d. Hr. (tezaur, sala 1).
- Grupul statuar Fortuna cu Pontos: aparitie unica a acestor zei in postura de divinitati protectoare ale portului si cetatii Tomis. Fortuna poarta in mana stanga cornul abundentei, plin cu fructe. La picioarele sale apare Pontos, zeul Marii Negre, purtand pe cap coroana murala, ce simbolizeaza zidul cetatii Tomis, iar prova de corabie pe care se sprijina reprezinta navigatia - ocupatie de seama in cetate. Piesa dateaza din sec. II-III d. Hr., cand bunele traditii ale artei elenistice se pastreaza inca in marile ateliere din cetatile grecesti. (tezaur, sala 1).
- Aedicula cu dubla reprezentare a zeitei Nemesis: constituie una dintre cele mai remarcabile piese ale Muzeului. Monumentul, atat in ansamblu, cat si-n redactarea detaliilor, este executat cu foarte multa finete. Dubla reprezentare a divinitatii se leaga de cele doua functii pe care le indeplinea zeita ordinii si echilibrului in univers: de a pedepsi nedreptatile si de a recompensa dreptatea (sec. II d. Hr.) (tezaur, sala 1).
- "Ganditorul" si perechea sa - capodopere ale plasticii neolitice; necropola de la Cernavoda (cultura Hamangia). Neoliticul si eneoliticul (circa 4200 - 2500 i.Hr.) reprezinta pentru Dobrogea rastimpul in care acest tinut a fost locuit dens si durabil, datorita unei economii complexe (cultivarea plantelor si cresterea animalelor). S-a descoperit un vast cimitir cu peste 400 de morminte de inhumatie. Ceramica reprezinta unul din elementele originale ale culturii Hamangia. (etaj 1, sala 1).





Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *