Manastirea Moldovita

Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti, cu un important trecut istoric, situata la 15 km distanta de satul Vama, intre paraurile Moldovita si Ciumarna. Manastirea este inconjurata de muntii impaduriti ai Bucovinei - la est, muntii Ciumarnei si Dealul Obcinei, la nord Dealul Manastirii, la vest, muntii Argelul si Sicriesul, iar la sud, satul Vatra Moldovitei.

Originea manastirii nu este cunoscuta cu precizie, insa traditia o aminteste inca din perioada voievozilor Musatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidita prima biserica din piatra, atestata de documente intre 1402 - 1410 cu intregul ansamblu de contructii, avand hramul Buna Vestire si fiind deja un centru cultural. Manastirea lui Alexandru cel Bun a rezistat pana la sfarsitul secolului al XV-lea, cand s-a prabusit din cauza unor alunecari de teren - ruinele ei se vad si astazi la 500 m distanta de actuala constructie. Dorind sa continue existenta asezamantului, voievodul Petru Rares ii schimba amplasamentul si construieste in 1532 noua biserica (care s-a pastrat pana astazi), inchinand-o aceluiasi hram. In aceeasi perioada, manastirea este imprejmuita cu ziduri si turnuri de aparare, capatand aspectul unei mici fortarete. Pe ruinele fostelor locuinte a fost ridicata in 1610 - 1612 clisiarnita (casa egumeneasca) de catre episcopul Efrem de Radauti, pentru pastrarea odoarelor bisericii si organizarea unei scoli de copisti si miniaturisti.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica pastreaza traditionalul plan tricong, cu cinci incaperi despartite prin pereti plini, strapunsi cu usi pe mijloc si cu sistem de boltire separata la fiecare incapere. Spre deosebire de alte biserici moldovenesti, la Moldovita apar elemente noi, cum sunt pridvorul monumental deschis, cu cinci arcade mari care da maretie monumentului, tainita (incapere situata deasupra camerei mormintelor) si semisoclul din jurul bisericii - aceste elemente apar numai la constructia bisericilor din epoca lui Petru Rares. Boltile pridvorului sunt in stil moldovenesc in forma de cruce. Intrarea in pronaos se face printr-un portal monumental, sculptat in piatra in stil gotic, cu o usa de lemn de stejar, imbracata in fier. Pronaosul dreptunghiular este luminat de patru ferestre mari, cu ancadramente gotice, la partea superioara cu trilobi. Interesanta este bolta pronaosului - in locul celor patru arce moldovenesti apare un sistem de opt arce intretaiate, avand aspectul decorative al unei stele. Gropnita (camera mormintelor) este boltita semicilindric si luminata de o fereastra la sud. La nord-vest se afla o scara de piatra ce face accesul la camera tezaur.
Naosul are doua abside laterale semicirculare, continuandu-se cu absida altarului in aceeasi forma, si este luminat de patru ferestre mai mici decat ale pronaosului. Peste spatial naosului se ridica turla - inalta, circulara in interior si octogonala la exterior, asezata pe doua baze suprapuse in forma stelata. Sistemul de boltire este cel traditional moldovenesc, asemanator celorlalte biserici din epoca lui Petru Rares. Pardoseala este in intregime din piatra rostuita. In exterior, atat biserica, dar si turla sunt ornate la cornisa cu un rand de ocnite si firide alungite la abside. Ambele abside sunt incadrate de patru contraporti inalti pana la baza boltilor. Un al cincilea contraport mic se afla in axul absidei altarului. Acoperisul bisericii este in intregime din sita de brad. In epoca lui Petru Rares, in afara de elementele traditionale constructiilor bisericilor anterioare, apar noi elemente arhitectonice, ca pridvorul deschis si tainita, iar din punct de vedere artistic, o inovatie este impodobirea bisericilor cu picturi exterioare.

Pictura reprezinta un tot unitar de cultura generala - pe langa scenele religioase, in exterior se pot vedea scene istorice (asediul Constantinopolului) si cu aspect cultural (Filosofii antici). Pe stalpul de pe fatada sudica sunt redati sfintii militari (Sf.Gheorghe, Sf.Dimitrie, Sf.Mercurie). In continuare, pe aceeasi fatada, la partea superioara este reprezentat "Imnul acatist", una dintre cele mai frumoase teme iconografice, care se poate vedea la bisericile din Bucovina. Alaturi de imnul acatist si asediul Constantinopolului apar si tema "Rugul lui Moise" is Arborele lui Ieseu (tema care ilustreaza genealogia lui Iisus si nu lipseste de la nici o biserica cu picturi exterioare din Moldova). La baza intregii picturi interioare si exterioare, care se desfasoara dupa un program precis, sta un principiu caracteristic artei crestine - acela de a oferi prin pictura sinteza adevarurilor religiei. Spre deosebire de pictura din secolul al XV-lea, care vorbeste mai mult prin sobrietate si symbolism, cea de la Moldovita, desi continua traditia bizantina, are un caracter mult mai realist, narativ. Realismul cu care sunt tratate personajele si felul in care sunt asezate in cadrul respectiv, insufla viata scenelor. In intreaga pictura, figurile sunt judicios distribuite, urmand sa puna in valoare proportiile armonioase ale bisericii. Siluetele inalte si elegante ale personajelor sunt in acord cu suprafata curba a absidelor, in perfecta concordanta cu arhitectura monumentului. Catapeteasma este sculptata in lemn, pictata si aurita, adevarata opera de arta. Partea de sus pana la candele dateaza din secolul al XVI-lea, iar cea inferioara din secolul al XVIII-lea.

Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la manastirea Moldovita functiona un important centru cultural, unde se copiau si impodobeau carti bisericesti. Cele mai valoroase manuscrise dateaza din secolul al XV-lea. Activitatea culturala desfasurata in epoca lui Alexandru cel Bun a continuat si in secolele al XVII-lea (se remarca stadaniile episcopului Efrem de Radauti, mare carturar si ctitor la Moldovita, care a organizat aici o scoala de copisti si miniaturisti) si al XVIII-lea.
In 1785, manastirea este desfiintata, si pana in 1932 - 1934, cand si-a reluat activitatea ca manastire de maici, a suferit numeroase deteriorari. Intre 1954 - 1960, Moldovita a fost restaurata si innoita - acoperisul a fost refacut in intregime si I s-a marit sarpanta pentru protectia picturii, au fost degajate bazele turlei pentru a-I evidentia silueta impunatoare, fundatiile si soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile si chiliile au fost refacute (valoarea investitiilor a ajuns, la vremea respectiva, la circa 10 milioane de lei).





Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *