Manastirea Cheia
Acest site utilizeaza cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe aici
Newsletter

Pentru a primi newsletter, introduceti
emailul Dumneavoastra mai jos

Cheia
Cheia
Atractii turistice
In aceeasi regiune

Home Home Romania Manastiri Manastiri Manastiri Manastirea Cheia to Inapoi

Manastirea Cheia



Manastirea Cheia se afla la 61 km nord de Ploiesti, pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 887 m, la poalele Muntilor Ciucas (Carpatii Orientali), intre paraiele Timpa si Cheita. Zona a fost populata in secolul al XVII-lea, dupa Uniatia din 1701, de refugiati si pastori transilvaneni, iar in 1770 a fost ridicat la poalele muntelui Balabanu un schit de lemn, avand hramul Sf.Nicolae (asezamant distrus de turci sapte ani mai tarziu).
In 1790, schitul a fost reconstruit, tot din lemn, pe un alt amplasament (la poalele muntelui Rosu) - locul altarului acestei a doua biserici fiind luat de actualul aghiasmatar al manastirii Cheia. Noul lacas, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, era situat, asa cum aflam dintr-un hrisov domnesc dat de Alexandru Ipsilanti in 1797, "in loc pustiu si intre piietri", fiind locuit de 19 calugari. Starea materiala a schitului era foarte precara si, de aceea, domnitorul ii acorda, prin acelasi act, o suma anuala de 50 de taleri din veniturile vamii de la Valeni - danie intarita pana in 1825 de catre toti domnii urmatori. In 1814, sub Ioan Gheorghe Caragea, asezarea era inregistrata de autoritatile financiare in categoria a patra, in randul celor scutite de orice dari din cauza saraciei. Singura donatie mai importanta primita de schitul de la Cheia in aceasta perioada este mosia Ciocrac, primita de la paharnicul Manolache Hrisoscoleu in martie 1800.

Exista putine marturii despre viata spirituala a asezamantului dinainte de 1820. Aflam ca, sub staretia lui Dometie, schitul era organizat ca o "obstejitie" - chinovie avand ca model vietuirea de obste de tip paisian de la Caldarusani. Inzestrarea bisericii cu obiecte de cult si carti a fost facuta, dupa traditie, de catre ctitori si binefacatorii din Sacele. Alaturi de hramul Adormirea Maicii Domnului, unele documente pomenesc un al doilea - Sfanta Treime, preluat de actuala biserica.

La o data neprecizata, intre 1832 si 1835, schitul a ars din temelii. Au fost salvate si au ajuns pana la noi icoanele imparatesti, stranele, sfesnicele, un antimis, sigiliul din 1832 si un pristornic sculptat in 1820 de staretul Dometie. Un eveniment insemnat in viata schitului Cheia este sosirea aici, in 1834, la chemarea episcopului Chesarie al Buzaului (in a carui eparhie se gasea pe atunci schitul), a ieroschimonahului Damaschin Barsan, originar din Salistea Sibiului. Acesta, impreuna cu fratele sau Iustin, intrasera inca din 1811 in obstea de la Caldarusani, sub indrumarea staretului Dositei - in acea vreme, comunitatea monahala de la Caldarusani era una dintre cele mai apreciate din intreaga lume ortodoxa. Damaschin fusese tuns calugar in 1815 de catre staretul Dositei, devenind apoi diacon in 1825 prin decizia mitropolitului Grigorie Dascalul si ieromonah in 1831, la hotararea episcopului Chesarie, cel care i-a si incredintat misiunea de a repune pe picioare asezamantul de la Cheia.

Cu sprijinul episcopului Chesarie, ajutat de crestinii din imprejurimi si prin munca sa si a celor 33 de monahi si 12 frati aflati la schit (dintre care 16 munteni si 29 transilvaneni), Damaschin inalta din temelie impunatoarea biserica de zid cu hramul Sf.Treime, chiliile, clopotnita si gospodaria anexa, dupa cum aflam din pisania de deasupra usii de intrare in sfantul locas: "Intru mare slava si lauda Prea Sfintei si de viata facatoarei si nedespartitei Troite, intru a caria cinste si hramul sa praznuieste, la anul 1835 iulie 16 s-au radicat aceasta sfanta biserica din temelie, cu toate imprejurarile ei, in zilele prea inaltatului nostru domn Alecsandru Dimitrie Ghica voievod, cu voea fratani-sau mare dvornic Mihalache Ghica, stapanul mosii, de la carele s-au si rascumparat la anul 1846, cu blagoslovenia prea osfintitului nostru episcop Buzaului D.D.Chesarie, de care s-au si sfintit la anul 1839 iulie 20. Prin osardia si osteneala prea cuviosiei sale parintelui Damachin, ieromonah si staret al sfantului schit Cheia si a toata sinodia sa si cu ajutorul si cheltuiala a multor iubitori de Hristos pravoslavnici crestini si mari ctitori ai sfantului locas acestuia spre vecinica lor pomenire".

Potrivit inscriptiei de pe glaful usii de intrare, pictura bisericii a fost terminata la 26 august 1839 de catre zugravul Naum, reprezentant al scolii de pictura de la Buzau, faimoasa in acea vreme.
Desi nu avem marturii despre inzestrarea manastirii cu cele necesare traiului obstii, dintr-un document din 1838 aflam ca schitul dispunea de 10 pogoane de faneata si de alte 5 de vita de vie, 46 de vite, 15 cai, 250 de oi, 10 stupi si o livada de pruni. In 1863, averea manastirii crescuse (600 de oi si 56 de vite), ca si numarul monahilor (de la 39 in 1862, la 50 in 1865). Se poate spune ca aceasta a fost o perioada de inflorire spirituala si materiala a manastirii Cheia, ale carei inceputuri fusesera atat de modeste.
Din nefericire, o data cu Legea secularizarii (1863) si, mai ales, din cauza neindeplinirii obligatiilor pe care autoritatile si le asumasera fata de manastire, veniturile acesteia s-au redus dramatic, ceea ce a afectat viata asezamantului. Un alt moment extrem de dificil a fost in 1864, cand Ministerul Cultelor a decis mutarea obstii de la Cheia la Varzaresti, intrucat manastirea Cheia urma sa fie transformata in cazarma de graniceri - asezarea a fost salvata de interventia energica a Mitropoliei. Lipsita insa de orice mijloace, ajunsa in stare de ruina, Cheia nu mai poate face fata nevoilor de intretinere, iar numarul monahilor scade continuu (36 in 1875, 30 in 1878, 18 in 1884, 10 in 1908). Constatand situatia precara in care se afla manastirea, forurile bisericesti au hotarat, in 1903, in vederea redresarii vietii monastice, sa transforme schitul Crasna - Izvoarele in metoc al manastirii Cheia. Masura nu si-a atins scopul, iar criza s-a accentuat - in 1906 s-a renuntat la viata de obste.
Cel care reuseste sa readuca la viata comunitatea de la Cheia este Grigorie Munteanu - Georgescu, ales staret la inceputul anului 1909, pozitie pe care a detinut-o pana in 1934. Realizarea sa de capatai este zidirea paraclisului manastirii, de care era mare nevoie, intrucat gerul impiedica oficierea slujbelor in biserica mare. Aprobata in 1919, constructia a fost terminata 8 ani mai tarziu, asa cum aflam din pisanie: "Intru marea slava si lauda a Sfintei, de viata facatoarei si nedespartitei Treimi si intru cinstea prea sfintei stapanei noastre de Dumnezeu nascatoarei si pururea Fecioarei Maria, s-au ridicat acest sfant paraclis din temelie, in zilele I.P.S. Miron Cristea, patriarhul Romaniei Mari, prin osardia si osteneala prea cuviosiei sale parintelui arhimandrit Grigorie, staretul sfintei monastiri Cheia, impreuna cu tot soborul si cu ajutorul mai multor credinciosi si de Dumnezeu iubitori crestini spre vesnica lor pomenire. S-a pus temelia in ziua de 5 iunie 1924 si s-a sfintit in ziua de 8 septembrie 1927 de prea sfintitul arhiereu Tit Targovisteanul, vicarul sfintei Patriarhii. […] Pictor Gh.I.Cepoiu - Isvoarele".

In timpul primului razboi mondial, manastirea a avut mult de suferit. Autoritatile de ocupatie i-au fixat aici domiciliul obligatoriu episcopului de Rimnic, Sofronie Vulpescu (1913 - 1919). Apoi, trupele germane in retragere s-au cantonat la Cheia, producand mari daune materiale obstei si distrugand cladirile incintei. De aceea, dupa razboi, principala sarcina a comunitatii cheiene a fost refacerea ansamblului monastic si redresarea asezamantului din punct de vedere economic. Astfel, a fost reparata intreaga incinta, iar clopotnitei i s-a redat in 1934 aspectul originar. Un sprijin decisiv in aceasta actiune l-a dat "Legea pentru inzestrarea manastirilor ortodoxe din tara", votata in 1939, prin care manastirii Cheia i-au fost atribuite 20 de hectare de padure pentru ca "venitul sa serveasca pentru restaurarea cladirilor monumente istorice si pentru intretinerea diferitelor scoli, ateliere, tipografii, aziluri si orfelinate, institutii de asistenta sociala si sanitara".
Pe langa cele 20 de hectare, averea manastirii sporeste si prin alte danii - in 1944, Eforia manastirilor inzestrate comunica Ministerului Agriculturii si Domeniilor darea in folosinta catre manastirea Cheia a 124 de hectare de padure si faneata. In 1949, manastirea poseda 29 de hectare in Cheia (faneata si padure), 100 de hectare de padure in comuna Margineni, 15 hectare in Baltesti, o parte vie, alaturi de proprietatile mai vechi. Restabilita sub aspect gospodaresc, obstea de la Cheia ajunge sa numere 39 de monahi in 1950. Ulterior, numarul acestora scade pana la 20 in 1960 (majoritatea inaintati in varsta), ceea ce determina Patriarhia Romana sa decida organizarea aici a unei case de odihna pentru preoti si functionari bisericesti. Mare parte dintre calugari sunt transferati la Casa sanatoriala de la manastirea Dealu, Cheia devenind, la inceputul anului 1961, metoc patriarhal.
Restaurarea si modernizarea ansamblului, in conformitate cu noua destinatie, au inceput in 1962 si s-au incheiat in 1965, cand a fost inaugurata Casa de odihna. Lucrarile de reconstructie si intretinere au continuat - dupa cutremurul din 1977, biserica mare a fost consolidata, iar acoperisul ei si cel al paraclisului au fost vopsite. In 1985 a inceput restaurarea picturii, care, curatata prin metode stiintifice in 1987/ 1988, si-a recapat stralucirea initiala.

Pentru a intelege mai bine spiritul in care s-a cladit manastirea Cheia, trebuie amintit faptul ca aici a fost respectata, pana in 1960, randuiala slujbelor dupa tipicul de la Athos, cu Utrenia oficiata la miezul noptii si practicarea rugaciunii inimii. Unii monahi de la Cheia au ucenicit la Sfantul Munte - intre ei, staretul Grigorie Munteanu - Georgescu, Gavriil Constantinescu la Iviron, Varsanufie Ghib la Zografu, Orest si Ipatie la Vatoped (unde au si ctitorit o biserica, ramasa pana astazi asezamant romanesc). Pe langa legatura continua cu Athosul, monahi de la Cheia au participat la pelerinajele in Tara Sfanta.
La randul sau, manastirea Cheia a fost un loc de pelerinaj pentru ortodocsii ardeleni care, in ciuda arbitrarei granite care ii separa de fratii lor, au continuat sa vina aici la marile sarbatori. Trebuie amintit ca, la 3 mai 1913, Directia politiei si sigurantei autoriza printr-o adresa catre biroul vamal Bratocea intrarea in tara, fara pasaport, a inchinatorilor si donatorilor din Transilvania.

Dupa intemeierea manastirii Cheia, in apropiere a luat fiinta o mica asezare ai carei locuitori trecusera muntii din cauza prigoanei nationale si confesionale. Localitatea Cheia este in prezent si o apreciata statiune climaterica, situata la numai 135 km de Bucuresti.
Dupa fondarea manastirii Suzana, aflata la 8 km de Cheia, duhovnici si preoti slujitori i-au fost, de regula, ieromonahii cheieni, asa cum s-a intamplat, de altfel, si cu restul asezamintelor de cult din zona (schitul Crasna, micile chinovii). Prestigiul duhovnicesc si carturaresc al monahilor de la Cheia a facut ca, dupa 1918, Patriarhia Romana sa-i trimita pe unii dintre ei ca misionari in Transilvania. Activitatea sociala a calugarilor cheieni s-a extins si in alte domenii: in 1912, in manastire au fost gazduiti 40 de copii orfani, iar monahii au avut in grija si caminul "Sf.Nicolae", inaugurat in 1936 pentru copii saraci si bolnaviciosi, pentru ca mai apoi, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la Cheia sa functioneze un camin pentru orfanii de razboi.
Implicarea monahilor de la Cheia in viata localitatii nu a fost doar duhovniceasca, dar si de invatare - ieromonahul Iezechiil Preda, care fusese in viata civila invatator, a ocupat aceeasi functie la scoala din sat.
Activitatea educativa ii viza si pe fratii veniti la manastire cu mai putina stiinta de carte, care deprindeau cititul din cartile de cult, in paralel cu mestesugul muzicii psaltice, aflata la mare cinste in obstile monahale. Pe langa aceasta, calugarii practicau diverse "meserii", atat in folosul lor, cat si al comunitatii. In condica manastirii, in dreptul fiecarui monah, apar, pe langa datele despre originea si studiile lui, si informatii despre ocupatia acestuia. Gasim astfel caligrafi, iconari, tamplari, sculptori, croitori, zidari, blanari, cunoscatori ai plantelor medicinale.

O noua perioada de inflorire materiala si spirituala a manastirii Cheia se consemneaza in anii 1980 - se revine la viata de obste, creste numarul calugarilor, care au acum la dispozitie si o bogata biblioteca de carti si reviste bisericesti si se creeaza si o mica expozitie cu obiectele de patrimoniu.

Ansamblul de la Cheia cuprinde o incinta patrulatera, ocupata, pe laturile de sud, est si nord, de trei corpuri de chilii zidite in 1844 (dupa cum atesta inscriptia ce insoteste icoana Maicii Domnului zugravita pe fatada corpului de sud). Spre vest, in stanga clopotnitei monumentale, se afla casa stareteasca, constructie ridicata in 1902, in stilul arhitecturii populare din zona.
Biserica mare a manastirii, inaltata din caramida si piatra, este de plan treflat. Naosul, deasupra caruia se ridica, pe patru arce cu deschideri diferite, dar cu aceeasi inaltime, turla de lemn, este despartit de pronaos prin doi stalpi de . zidarie care formeaza trei arcade. Pridvorul este usor desprins de pronaosul boltit semicilindric transversal si incununat cu doua mici turle. Sirul de arcaturi sustinute de stalpi confera fatadei vestice o expresie armonioasa si monumentala.
In conca absidei altarului troneaza, pe nori, Maica Domnului Platytera ("cea mai inalta decat cerurile"), strajuita de profeti si arhangheli si ocrotita de o imagine a Domnului Savaot. In glaful ferestrei din axul altarului, Pruncul in potir este pazit de arhangheli cu ripide. In registrul superior al Hemiciclului se desfasoara scena Impartasaniei apostolilor, iar in cel inferior se insiruie ierarhii. In larga nisa a proscomidiei apar punerea in mormant a Domnului, Hristos vita de vie si Vedenia Sf. Petru din Alexandria. Traveea din fata altarului este ocupata de chipurile dreptilor parinti Ioachim si Ana, cu Fecioara prunca, si de proorocii Iezechil, Avacum si Ghedeon. Pe cheia arcului triumfal este zugravit Hristos Emmanuel, iar pe cele doua laturi, Duminica Samarinencei, cea a orbului, Tamaduirea idropicosului si Duminica mironositelor. In turla isi are locul Pantocratorul inconjurat de cele noua cete de ingeri, de prooroci si apostoli, precum si o ampla reprezentare a Liturghiei ingeresti. Pe triunghiurile sferice care sustin turla au fost infatisati, dupa obicei, cei patru evanghelisti, iar pe arcurile care sustin turla, ucenicii Domnului in medalioane.
Absida de sud a naosului gazduieste, in conca, scena Schimbarii la fata, iar in registrul superior, patru panouri cu Nasterea Domnului, Intampinarea Domnului, Botezul si Cina de Taina. Absida nordica prezinta, in aceeasi ordine, Invierea Domnului, apoi Intrarea in Ierusalim, Invierea lui Lazar, Rugaciunea din gradina Ghetsimani si Spalarea picioarelor. Pe arcul care sustine turla inspre vest se pot vedea: in centru, Avraam, spre sud, Sarutul lui Iuda si Iuda primind cei 30 de arginti, iar spre nord, Iisus in fata lui Caiafa si Lepadarea lui Petru. Traveea vestica a naosului adaposteste, pe bolta, chipurile lui Isaac si Iacov, iar pe laturi cate patru scene infatisand judecarea si patimile Mantuitorului. In zona mediana a naosului, de-a lungul peretilor, sunt pictati in medalioane cei 40 de mucenici din Sevastia. Registrul inferior este ocupat de portretele unor sfinti militari, mari mucenici, stalpnici si arhangheli. In glafurile celor patru ferestre ale naosului se afla perechile de sfinti doctori fara arginti, iar in ambrazurile celor trei arcade dintre naos si pronaos pot fi vazuti sfintii Grigorie Decapolitul si Nicodim cel sfintit de la Tismana, sfintii Damaschin si Ioan Damaschin si sfintii Varlaam si Ioasaf.
Din inaltul turlei nordice a pronaosului vegheaza imaginea lui Hristos Emmanuel, inconjurat de heruvimi si serafimi, iar pe bolta sudica, Dumnezeu Tatal flancat de cetele ingeresti. In registrul superior se desfasoara cele douasprezece scene ale Imnului acatist, iar in cel inferior portretele cuviosilor monahi. Deasupra usii de intrare se afla, sustinuta de doi ingeri simbolizand ctitorii, macheta bisericii, iar in glafurile ferestrelor - Sf.Maria Egipteanca si Sf.Zosim la nord si Sf.Marina si Sf.Ioan Scararul la sud.
Bolta pridvorului este ocupata de scena Deisis si de chipurile evanghelistilor. Pe peretele de est, deasupra usii, este zugravita Pogorarea Sf.Duh, iar de o parte si de alta, cate sase episoade din viata Sf.Petru si, respectiv, a Sf.Pavel. Zona superioara a peretilor exteriori este decorata cu un amplu cin Deisis. La est, in axa bisericii, Hristos Emmanuel, urmat, la sud, de Maica Domnului, Sf.Ioan Botezatorul, apostoli, evanghelisti, cuviosi, prooroci si ierarhi. In centrul fatadei vestice se afla o reprezentare a Sfintei Treimi, flancata, inspre nord, de Inaltare si Sf.Dimitrie, iar spre sud de Schimbarea la Fata si Sf.Gheorghe.
Iconostasul si tetrapodul bisericii mari sunt lucrate la Viena, din lemn sculptat, stucat si aurit, in maniera baroca. Icoanele imparatesti, atribuite de traditia locala pictorului Gheorghe Tattarescu, au fost imbracate in argint in 1911 - 1912 de catre Lazar argintarul din Ploiesti. Interiorul este infrumusetat de doua sfesnice imparatesti din alama si de o a doua pereche de sfesnice din alabastru din 1936. Tronul arhieresc este opera monahului Iustin Druga, iar icoana de hram de pe tetrapod si cea a Maicii Domnului din axionita apartin pictorilor contemporani Doru Sladescu si Sorin Ilfoveanu.

Paraclisul incheie in partea de est corpul nordic al chiliilor. De plan triconc, el este incununat de o turla de lemn. In altar, Maica Domnului, flancata de David si Solomon, troneaza deasupra unui sir de ierarhi. In proscomidie se afla Hristos vita de vie, iar pe arcul triumfal, Hristos Emmanuel cu Moise si Aaron. Turla este dominata de imaginea Pantocratorului, sub care se desfasoara un rand de profeti si apostoli, precum si reprezentarea circulara a Liturghiei ingeresti. In pandantive, dupa traditie, sunt zugraviti cei patru evanghelisti. Conca absidei sudice este ocupata de Nasterea Domnului, iar hemiciclul de un Deisis si de sfinti militari in picioare. In absida opusa se afla, in aceeasi ordine, Invierea Domnului, Sf.Imparati Constantin si Elena si, din nou, sfinti militari. Pe bolta longitudinala a pronaosului se desfasoara o ampla imagine a Sfintei Treimi, patru scene hristologice, iar pe pereti, portretele sfintilor cu moaste in Romania: Dimitrie Basarabov, Filofteia, Grigorie Decapolitul, Parachiva si Nicodim de la Tismana. In timpanul vestic este pictata Rastignirea, iar la stanga usii, portretul in medalion al patriarhului Miron Cristea. Bolta pridvorului este ocupata de Dumnezeu Tatal, iar timpanele de Adormirea Maicii Domnului, la est, si de Nunta din Cana Galileei, la vest. Mobilierul de cult este lucrat de monahul cheian Iustin Druga, iar iconostasul pictat de Gheorghe Cepoiu a fost realizat in 1927 de catre sculptorul Profirescu. Trebuie mentionata prezenta in paraclis a unei valoroase icoane a Maicii Domnului, datand de la inceputul secolului al XIX-lea, incadrata intr-o rama de lemn sculptat si policromat, apartinand scolii post-brancovenesti. Icoana de hram de pe tetrapod este executata de pictorul Doru Sladescu.

Clopotnita, construita o data cu biserica mare, este decorata cu o ampla reprezentare a Incoronarii Fecioarei. Arsa din temelie in septembrie 1957, ea a fost refacuta in 1965. Clopotul cel mare al manastirii are o greutate de 443 kg si este lucrat in atelierele patriarhale de la Plumbuita. Unul dintre cele doua clopote mai mici, lucrat in 1927 la turnatoria Spireanu din Bucuresti, a fost transferat de la Cheia la manastirea Vladimiresti.

Aghiasmatarul, situat pe altarul schitului inca din 1790, a fost zugravit in 1970 de Mihai Morosan si Petre Judet.

Colectia manastirii Cheia, organizata in anii 80, desi de mici dimensiuni, este deosebit de semnificativa pentru istoria mai veche si viata duhovniceasca de la Cheia, cuprinzand chiar unele piese de mare valoare artistica. Dintre acestea, trebuie amintite tablourile de la inceputul secolului al XIX-lea, pastrate astazi in casa arhiereasca, infatisand trei mari personalitati ale monahismului romanesc: Paisie Velicicovschi, staretul Gheorghe si staretul Dorothei (ultimele doua portrete dateaza din 1802).
Alaturi de aceste tablouri, colectia cuprinde icoane imparatesti si alte icoane datand din secolele XVIII - XIX, dar si diverse alte obiecte de cult: o bedernita din sec. al XVIII-lea, o cruce pectorala, doua braie preotesti, mai multe potire si cruci de argint, o evanghelie ferecata in argint aurit la 1852 si altele. Colectia include si o serie de antimise, cel mai vechi provenind de la mitropolitul Moldovei Gavriil Callimachi (1761), iar celelalte de la episcopii de Buzau Chesarie si Filotei.
La randul ei, biblioteca manastirii atesta bogatia vietii intelectuale si spirituale de la Cheia. Oglinda a relatiilor dintre cele trei provincii romanesti si mai ales a stranselor legaturi culturale dintre Transilvania si Muntenia, colectia de manuscrise si tiparituri vechi, romanesti si straine, insumeaza peste 120 de titluri, acoperind o perioada de 150 de ani de activitate carturareasca (1750 - 1900). Fiind o ctitorie relativ recenta, Cheia nu s-a bucurat de privilegiul de a avea o scoala de copisti. Totusi, faptul ca aici a existat o scoala de psaltichie explica prezenta in biblioteca a doua manuscrise muzicale, lucrate la manastirea Cernica prin 1840. In ciuda asezarii ei care o izola de lume, manastirea a primit numeroase donatii de carte din toate zonele locuite de romani (trebuie precizat ca ardelenii au o pondere insemnata in randul donatorilor).
Pe langa calauzirea spirituala data tuturor celor care au intrat in manastire, monahii de la Cheia s-au implicat activ in viata sociala, atat prin opere de caritate, dar chiar si ca soldati - trebuie amintit faptul ca mai multi calugari au luptat pentru eliberarea Ardealului, cu atat mai mult cu cat trecatoarea Bratocea a fost un important teatru de operatiuni in primul razboi mondial.

Manastirea Cheia
Manastirea Cheia
Manastirea Cheia
Manastirea Cheia
Manastirea Cheia




Share on Facebook



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:

Cod de securitate *

security image
 




Interviul TravelWorld.ro
Vezi Cappadocia din Balon cu Travel Selfie

Zborul cu balonul e cel mai bun cadou pe care ti-l poti face dupa un an de munca. Poti sa te bucuri de el in DescoperaCappadocia, pachetul oferit de Travel Selfie intre 09 – 14 iulie.

Vezi toate interviurile
Top agentii - saptamana curenta
1 Bye Bye Travel
2 Romania Turistica
3 Sunny Travel
4 Adminpedia
5 J'info Tours
Ultima firma inscrisa in site

SuperGrecia.ro, Cluj

Linkuri sponsorizate

Jocuri si jucarii

City break

Articole
Evenimentele toamnei - Italia

Daca aveti in plan o vacanta sau chiar si o scurta calatorie in Italia, toamna aceasta va ofera multiple posibilitati. [citeste tot]

Vezi toate articolele
Cerere personalizata
Din Transilvania in Kamchatka
Mongolia 1, 26-30 iunie

Nici o poza, video sau carte nu m-ar fi pregatit pentru Mongolia! De indata ce am trecut granita, drumurile s-au terminat, este doar un loc gol, fara nimic, cu dealuri si munti dezolanti.Un peisaj terifiant, dur, dar de o mare frumusete. Este uimitor, dar [citeste tot]

Vezi tot jurnalul
Articole video
Fontana di Trevi
18-05-2011
Fontana di Trevi

Se spune ca, daca arunci o moneda in fantana, te vei intoarce la Roma ... dar trebuie sa o arunci peste umar, cu spatele la fantana.[...]

Las Vegas by night
23-03-2011
Las Vegas by night

Faceti turul Las Vegasului, noaptea. Lumini, hoteluri, atmosfera. Apoi si ziua si iar noaptea.[...]

Vezi toate articolele