Delta Dunarii , prezentare generala
Acest site utilizeaza cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe aici
Newsletter

Pentru a primi newsletter, introduceti
emailul Dumneavoastra mai jos

Tulcea
Tulcea
Atractii turistice
In aceeasi regiune

Home Home Romania Delta Dunarii Delta Dunarii Delta Dunarii Delta Dunarii , prezentare generala to Inapoi

Prezentare generala Delta Dunarii



Fiind a doua delta ca marime din Europa (dupa cea a fluviului Volga) si a douazeci si treia din lume, Delta Dunarii prezinta un interes cu totul deosebit din punct de vedere stiintific, turistic si economic, prin bogatia peisagistica si prin fauna sa. Avand o suprafata de 4.152 km2, din care cea mai mare parte pe teritoriul Romaniei (3.446 km - 82%), Delta Dunarii s-a format, dupa parerea multor oameni de stiinta, intr-un golf al Marii Negre, incepand din Pleistocenul superior. In aceasta perioada s-a conturat un cordon litoral (care corespunde axului central al sirului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol), care, probabil in 7500 i.e.n. a inchis golful, transformandu-l intr-un liman.

Principalele cursuri de apa sunt cele patru brate de varsare ale Dunarii in mare si care formeaza delta - Sfantu Gheorghe (cel mai vechi), Sulina, Tulcea si Chilia (cel mai tanar). Delta Dunarii este o regiune plana, cu o mica inclinare de la vest la est. In raport cu nivelul zero al Marii Negre, 20.5% din teritoriul deltei se gaseste sub acesta, cele mai mari "inaltimi" fiind pe grindurile marine (Letea - 12.4 m, Caraorman), in timp ce adancimile cele mai mari sunt pe bratele Dunarii (-39 m pe Chilia, -34 m pe Tulcea, -18 pe Sulina).
Bratul Chilia, cu multe ramificatii si ostroave, este cel mai tanar si mai lung (120 km) si transporta cea mai mare cantitate de apa. In timp, Chilia a format cateva delte secundare - prima in depresiunea Pardina, a doua in apropierea localitatii Chilia Veche si a treia, dupa Periprava. Pe acest brat se desfasoara navigatia fluviatila in Delta Dunarii, porturi mai importante fiind Ismail si Vilcov (Ucraina).

Bratul Tulcea se intinde intre ceatalurile Chilia si Sfantu Gheorghe si are o lungime de 19 km, latimea maxima - 300 m, adancimea maxima - 34 m. Transporta circa 40 % din apele fluviului si este o cale principala de navigatie. Bratul Sulina a fost preferat, in urma studiilor Comisiei Europene a Dunarii, pentru navigatia maritima, fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea altora in intervalul 1862 - 1902. Ca urmare, lungimea s-a redus de la 92 km la 63.7, iar volumul de apa si aluviuni a crescut de la 7 - 8 % la 18.8 %, in defavoarea bratului Chilia. Are latimea maxima de 250 m, adancimea maxima - 18 m si transporta circa 18 % din apele Dunarii. La adancimea minima obligatorie de 7.32 m pot circula pe bratul Sulina nave de 7.000 tone.

Bratul Sfantu Gheorghe, cel mai sudic si mai vechi brat din Delta Dunarii, cu o lungime de 108.2 km, a suferit si el modificari prin rectificarea meandrelor sale. Inainte de varsare, din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde un alt brat, pe partea dreapta, care, la randul sau, se bifurca in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un golf - Meleaua Sfantu Gheorghe.

Reteaua hidrografica secundara din Delta Dunarii are, in linii mari, patru componente: sahale (foste brate ale Dunarii, in curs de colmatare), garle (sahale de mici dimensiuni), canaluri (sahale modificate si dragate) si periboine (sapaturi de litoral, guri pe unde se face schimb de ape). La acestea se adauga formatiunile de natura depresionar-lacustra simple (ghioluri, limanuri, lagune, mlastini, japse) si complexe (lacuri depresionare - Pardina, Sontea, Furtuna, Dranov, Matita, Obretin etc).
Prin pozitia sa geografica, in apropiere de Marea Neagra, prin diversitatea peisajului, cu predominarea mediului amfibiu, clima din Delta Dunarii este temperat-continentala cu influente pontice. Aici se inregistreaza cea mai mica nebulozitate din tara, cea mai mare radiatie solara, iar temperatura medie anuala este de 11 - 11.4 °C. Desi se gaseste langa mare, iar in interiorul ei sunt suprafete intinse de ape, caracterul continental al climei din Delta Dunarii este foarte accentuat. Diferentierea spatiului deltaic, de la prima bifurcatie catre tarmul marii, este rezultatul evolutiei in timp care a dus la formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor mlastinoase si, respectiv, a ecosistemului. Deoarece ecosistemele din Delta Dunarii sunt in stransa interactiune si toate sunt determinate de Dunare si de energai calorica primita de la Soare, acest angrenaj abiotic este considerat un blom - un nivel supraecosistemic de organizare a materiei. Ca regiune in continua consolidare, Delta Dunarii constituie un loc favorabil pentru dezvoltarea unei flore si faune unice in Europa, cu numeroase specii rare.

Desi predomina mediul acvatic, din Delta Dunarii nu lipseste mediul terestru, reprezentat de grindurile Letea, Caraorman, Stipoc, Saraturile (zone secetoase pe care se dezvolta o flora si fauna specifice stepei europene, cu influente mediteraneene). Intre aceste doua medii se interpune cel mlastinos, inundabil, unde se intalnesc o flora si o fauna cu posibilitati de adaptare alternativa (apa, uscat), in functie de regimul hidrologic sezonier si anual. La contactul dintre apele dulci si cele marine au loc diverse procese fizice, ceea ce i-a determinat pe biologi sa considere aceasta zona drept un ecosistem aparte, numit avandelta (golful Musura si meleaua Sfantu Gheorghe sunt cele mai reprezentative din acest ecosistem).
In Delta Dunarii se deosebesc cateva ecosisteme principale - apele curgatoare (bratele Dunarii si o serie de garle si canale mai importante), apele stagnante (lacurile si garlele si canalele impotmolite), suprafetele mlastinoase si inundabile, grindurile marine, grindurile fluviale, incintele amenajate (agricole, piscicole, silvice). Grindurile din Delta Dunarii sunt una dintre principalele forme de relief ale deltei si sunt aluviuni depuse de-a lungul timpului fie de apele fluviului, fie de cele ale marii sau reprezinta fragmente de ses ramase intre ape. Dintre acestea, cele mai importante sunt: Letea (cel mai reprezentativ grind maritim, cu 20 km lungime si 15 km latime), Caraorman (grind maritim aflat in sudul bratului Sulina, cu 18 km lungime si 8 km latime), Stipoc (uscat predeltaic inaltat de aluviuni fluviale, are 30 km lungime si 2.5 km latime maxima), Crasnicol (complex mlastinos, cu 18 km lungime).

Flora
Flora din Delta Dunarii este extrem de bogata si de desfasoara pe trei niveluri: plante cu frunze plutitoare (nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba apei, rizacul), plante riverane si de plaur (stuf, papura, feriga de apa, macris, izma broastei, cucuta de apa, nu-ma-uita) si plante de uscat (salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate de pe grinduri).
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa circa 78% din suprafata totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine. Cele mai frecvente specii sunt Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. In Delta Dunarii intalnim patru tipuri de zavoaie: zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaiele formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop, la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este arinisul care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din Delta Dunarii, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din Delta Dunarii. Pentru vegetatia submersa sunt caracteristice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton, Helodea canadensis. Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa din Delta Dunarii este dominata de stuf, papura, pipirig. Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extinde pe numai 1% din totalul suprafetei deltei si este dominata de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm si cu plantele agatatoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix). Reprezinta numai 0,8% din totalul suprafetei din Delta Dunarii.

Plaurul
Formatiune specifica stufariilor masive ce se regaseste in Delta Dunarii, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6 m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful se dezvolta in Delta Dunarii in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa, cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare (Calystegia sepium si Solanum dulcamara). Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret si tot aici traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna
Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode din Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare ca Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Alte mamifere intalnite in Delta Dunarii sunt iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica, broaste testoase.

Pestii
Pestii sunt prezenti in Delta Dunarii prin peste 150 de specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. Pe bratele de varsare ale Dunarii se intalnesc cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul. Caracuda, bibanul si platica prefera un mediu mai calm, iar sectorul marin adaposteste in special acipenseridele si clupeidele.

Pasarile
Pasarile din Delta Dunarii sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor peste 300 de specii (dintre acestea, 70 sunt extraeuropene) pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand aici pentru diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase - 141 de specii, dintre care 81 cuibaresc. Pasarile din Delta Dunarii se pot grupa in cinci tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean) si chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).
Multe specii din Delta Dunarii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul, gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul a fost introdus in Delta Dunarii prin colonizare, populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului. In satele ce apartin de Delta Dunarii, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul.
O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii: de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare. Pasari - monument al naturii ce se ragasesc in Delta Dunarii : pelicanul cret, pelicanul comun, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare, piciorongul, ciocintorsul, califarul rosu, vulturul codalb.

Rezervatii naturale din Delta Dunarii
Prin HG nr. 953 din 27 august 1990, Guvernul Romaniei a declarat Delta Dunarii "rezervatie a biosferei". Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente, determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si a florei, au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de circa 50.000 ha. In mare, se remarca Rosca - Buhaiova - Letea si Sacalin - Zatoane, la care se adauga Raducu, Nebunu, Rotundu, Potcoava, Vatafu - Lunguletu, Caraorman, Saraturi Murighiol, Erenciuc, Belciug, Popina, Capul Dolojman, grindurile Lupilor, Chituc si Istria - Sinoe.

Cai de acces in Delta Dunarii:
- cu trenul - trenuri dinspre Bucuresti, Constanta, Galati
- curse de autobuz - dinspre Bucuresti, Galati, Constanta
- cu avionul - dinspre Bucuresti
- cu barca - dinspre Tulcea sau pe Dunare, dinspre Braila/ Galati.

Prezentare generala Delta Dunarii
Prezentare generala Delta Dunarii
Prezentare generala Delta Dunarii
Prezentare generala Delta Dunarii
Prezentare generala Delta Dunarii
Prezentare generala Delta Dunarii
Galerie foto
Galerie foto
Galerie foto
Galerie foto
Galerie foto
Galerie foto
Galerie foto
Galerie foto




Share on Facebook



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:

Cod de securitate *

security image
 




Interviul TravelWorld.ro
Vezi Cappadocia din Balon cu Travel Selfie

Zborul cu balonul e cel mai bun cadou pe care ti-l poti face dupa un an de munca. Poti sa te bucuri de el in DescoperaCappadocia, pachetul oferit de Travel Selfie intre 09 – 14 iulie.

Vezi toate interviurile
Top agentii - saptamana curenta
1 Sunny Travel
2 Bye Bye Travel
3 Romania Turistica
4 Adminpedia
5 Tours Boutique Srl
Ultima firma inscrisa in site

Oxigen Tour, Bucuresti

Linkuri sponsorizate

Jocuri si jucarii

City break

Articole
Evenimentele toamnei - Italia

Daca aveti in plan o vacanta sau chiar si o scurta calatorie in Italia, toamna aceasta va ofera multiple posibilitati. [citeste tot]

Vezi toate articolele
Cerere personalizata
Din Transilvania in Kamchatka
Mongolia 1, 26-30 iunie

Nici o poza, video sau carte nu m-ar fi pregatit pentru Mongolia! De indata ce am trecut granita, drumurile s-au terminat, este doar un loc gol, fara nimic, cu dealuri si munti dezolanti.Un peisaj terifiant, dur, dar de o mare frumusete. Este uimitor, dar [citeste tot]

Vezi tot jurnalul
Articole video
Fontana di Trevi
18-05-2011
Fontana di Trevi

Se spune ca, daca arunci o moneda in fantana, te vei intoarce la Roma ... dar trebuie sa o arunci peste umar, cu spatele la fantana.[...]

Las Vegas by night
23-03-2011
Las Vegas by night

Faceti turul Las Vegasului, noaptea. Lumini, hoteluri, atmosfera. Apoi si ziua si iar noaptea.[...]

Vezi toate articolele