Manastirea Humor

Manastirea Humor se gaseste la o distanta de 5 - 6 km de Gura Humorului, judetul Suceava, si este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Din pisania asezata la intrare, pe peretele exterior al bisericii, aflam ca aceasta a fost zidita in anul 1530 de catre Toader Bubuiog, mare logofat si membru al divanului Moldovei, si sotia sa Anastasia. In apropierea sfantului lacas se afla ruinele unei mai vechi biserici, ridicate de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432).

Arhitectura manastirii Humor prezinta un interes aparte: aici apar, pentru prima data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere la etaj, numita tainita, ce se suprapune camerei mormintelor. Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o catapeteasma foarte veche, o exceptionala sculptura in lemn. Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa. In fapt, fresca exterioara de la Humor, pictata de Toma Zugravul in 1535, deschide sirul celorlalte biserici cu pictura exterioara din Moldova.
In pronaos, picturile infatiseaza Sinaxarul (calendarul) bisericesc, icoana Adormirii Maicii Domnului si a Sfintei Fecioare rugatoare, ingeri si profeti. In camera mormintelor, bolta este acoperita cu scene din viata Sfintei Fecioare Maria. In naos sunt pictate chipuri de sfinti, ciclul Patimilor si Invierea, iar pe bolta, Hristos Pantocrator. Tot in naos sunt tablourile ctitorilor. In altar, pe bolta absidei, este reprezentata, traditional, Maica Domnului cu Pruncul, alaturi de chipuri de sfinti ierarhi si Cina cea de taina.
Ceea ce impresioneaza si atrage in mod deosebit admiratia, la biserica Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fatada sudica), Arborele lui Iesei (fatada nordica), Judecata de Apoi (fatada vestica) si Cinul, care cuprinde o procesiune a sfintilor ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, martiri si cuviosi (absidele laterale si cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de semnalat, in partea inferioara, scena asediului Constantinopolului, reflex al evenimentelor grave care au dus la ocuparea capitalei Imperiului Bizantin de catre turci in 1453.
Biserica de la Humor si, in special, pictura sa, sunt subordonate ideii teologice de mantuire a omului care, aflat sub coplesitoarea impresie produsa de contemplarea frescelor care infatiseaza scene din istoria mantuirii, se simte atras irezistibil catre realizarea idealului desavarsirii crestine, ce prilejuieste intalnirea si conlucrarea dintre divin si uman spre salvarea fiintei umane.






Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *