Mausoleul Focsani
Demersurile pentru construirea acestui mausoleu au inceput in 1926, cand Societatea "Mormintele Eroilor" se adresa Primariei Focsani pentru obtinerea unui sprijin material necesar ridicarii unui mausoleu care sa adaposteasca osemintele ostasilor romani cazuti in razboiul intregirii neamului, aflate in cimitirele din Focsani si imprejurimi. Concomitent, s-a apelat la subscriptia publica. Entuziasmul cu care a fost primita aceasta initiativa a generalului T. Liscu s-a concretizat in posibilitatea ca la inceputul anului 1927, sa se inceapa lucrarile de constructie (care aveau sa dureze aproape un deceniu).
Proiectul, inspirat din arta bizantina,a fost realizat de arhitectul St. Balosin. Cupolele laterale, arcuite pe trei jumatati de sfere se profileaza ca o etajare de linii curbe. Pe frontonul de deasupra intrarii principale, sprijinit pe cate doua colonete cu capitel compozit, se afla inscriptia "Pro patria", reliefata printr-o ornamentatie vegetala bogata.
Mausoleul Marasesti
In primul razboi mondial, in lunile iulie-august 1917, in incercarea de a strapunge frontul romano-rus si de a ocupa teritoriul Romaniei dintre Siret si Prut, armata germana dezlantuie in sectorul Marasesti o puternica ofensiva. Desi inferiori numeric, romanii reusesc sa respinga atacul armatelor germane.
In amintirea acestei victorii, a fost ridicat Mausoleul de la Marasesti, care adaposteste, in cripte si gropi commune, osemintele a 6000 de ostasi, identificati si neidentificati. In muzeul amenajat in interior sunt expuse steaguri, arme, tunuri, proiectile si multe alte vestigii ale acestor lupte. In curtea Mausoleului se afla sectia Muzeului Militar ce poseda documente revelatoare pentru luptele care s-au dat aici.
Marele basorelief de pe exteriorul cupolei Mausoleului, sculptat de Cornel Medrea si Ion Jalea, reda diferite episoade din timpul crancenelor batalii de la Marasesti.
Mausoleul Marasti
In timpul primului razboi mondial, in vara anului 1917, planurile germane urmareau incercuirea armatei romane si infrangerea ei. In aceasta situatie, Marele Cartier General Roman a contraatacat: dupa o pregatire de artilerie care a durat aproape 40 de ore, in zorii zilei de 24 iulie a inceput ofensiva de la Marasti. Pana la 30 iulie, Armata a doua romana, sub conducerea maresalului Alexandru Averescu, prin lupte grele, a strapuns frontul inamic pe o lungime de 30 de km, obligand adversarul sa se retraga pe o adancime de 20 km. Victoria de la Marasti a fost repurtata cu pretul unor mari sacrificii (1890 de morti si 3000 de raniti).
La 30 noiembrie 1917 s-au pus bazele "Societatii Marasti", infiintata cu scopul de a perpetua amintirea victoriei de la Marasti, iar primul obiectiv al societatii a fost refacerea satului Marasti si construirea unei cripte-monument in amintirea biruintei armatei romane.
Piatra de temelie a mausoleului a fost asezata in ziua de 10 iunie 1928, in prezenta unei numeroase asistente. Basoreliefurile care decoreaza mausoleul sunt semnate de A. Bordenache si au fost inspirate chiar din realitatile campului de batalie de la Marasti.
Inscriptiile sapate in marmura celor 15 placi, aflate intre cele doua basoreliefuri, consemneaza numele regimentelor si eroilor care s-au jertfit pentru neatarnarea fiintei statale
La primul subsol se afla un lacas in care se afla expuse arme folosite in luptele date pe aceste plaiuri, precum si litografii infatisand aspecte din evenimentele respective.
Mausoleul Soveja
Soveja a fost intre 1916 - 1918 locul unor batalii crancene, traind toate fazele razboiului. In august 1916, batalioanele romane au trecut Carpatii si s-a desfiintat pichetul de granita de sub muntele Clabuc. Apoi, dupa grele batalii, la sfarsitul anului 1916 si inceputul lui 1917, armatele germane si austro-ungare au ocupat Soveja, iar populatia a fost evacuata cu forta la Spinesti, in timp ce mamele cu copii mici si cei ce nu erau buni de munca - tocmai la Andresesti in Ialomita.
Linia frontului trecea de la Oituz, la Intarcatoarea, prin padurea Pralea, Campuri, Vizantea - si apoi pe valea Putnei spre Focsani. Muntii si vaile Sovejei au fost impanzite de sosele strategice si sute de transee.
Bataliile din iunie - august 1917 in triunghiul Oituz - Marasti - Marasesti au facut mii de morti si raniti si au lasat in urma cimitire si numeroase morminte razlete - in acea vara si in toamna, la ordinul unui comandant german, au fost adunati mortii (din amandoua taberele) si inmormantati intr-un cimitir, la est de cimitirul satului. Mormintele din cimitirul nemtesc sunt asezate in linii paralele, de la poarta din soseaua judeteana pana catre manastirea lui Matei Basarab. Pe fiecare mormant a fost asezata o piatra funerara si a fost sadit un brad - astazi cimitirul este o mica padure. Ceilalti eroi cazuti pe aceste plaiuri, cei mai multi romani, dar si germani, austrieci, unguri, au fost inhumati in cateva cimitire improvizate pe locurile marilor batalii de pe Rachitas, Roschila, Cocosila, Coasa, Tana, Zboina sau in morminte razlete. Osemintele tuturor acestor eroi se odihnesc acum in Mausoleul Soveja, construit dupa razboi, in aceeasi perioada cu cel de la Marasesti.
Fondurile pentru constructia mausoleului au fost adunate prin Comitetul Femeilor Romane, din donatii, dar o contributie de seama au avut-o si locuitorii Sovejei.
Constructia mausoleului a inceput in anii 1922-1923 - cam in acelasi timp cu cel de la Marasesti, inaintea celui de la Marasti. Ea s-a facut dupa proiectul unui arhitect italian, care a fost aprobat de Societatea "Mormintele Eroilor", dar arhitectul care a condus lucrarile si a dat viata acestui proiect a fost George Cristinel, cel care a construit si mausoleul de la Marasesti.
Locul ales pentru constructie este un platou inalt, strajuit de brazi, la intrarea in statiunea Soveja, cu Tana si Zboia in spate si Rachitasul si Cocosila in fata si stanga. Mausoleul este construit din piatra cioplita, adusa din vaile raurilor sovejene. Din soseaua judeteana poti ajunge la intrarea in mausoleu urcand patru randuri de scari, lucrate tot din piatra cioplita. De o parte si de alta a primului rand de scari sunt asezate - pe postamente - doua tunuri folosite in luptele duse in anii razboiului.
Constructia mausoleului a fost terminata in anii 1926-1927, dar criptele cu osemintele celor cazuti au fost inchise in 1928-1929.
Mausoleul are o forma aproape circulara, cu o bolta principala, iar criptele construite in interior dau incaperii forma unei cruci usor rotunjite, respectandu-se stilul clasic.
Criptele din interior, inchise cu placi de marmura alba, poarta caligrafiate numele celor cazuti, ale caror ramasite pamantesti au fost aduse din cimitirele de pe Rachitas, Cocosila, Zboina sau din morminte razlete, identificate cu ajutorul localnicilor sau al supravietuitorilor. In cripte se gasesc si osemintele ostasilor germani, austrieci si maghiari cazuti in luptele de aici.
Este interzisa copierea sau reproducerea informatiilor continute pe site fara aprobarea scrisa a autorilor - Copyright TravelWorld.ro - 2010
Vara 2010, Litoral 2010, oferte de turism, cazare, Predeal, Sinaia, Azuga, Busteni, Moeciu, Cheia, Poiana Brasov, Bran, Brasov, Slanic Moldova, Baile Herculane, Sovata, Baile Tusnad, etc.
Austria, Egipt, Grecia, Turcia, Italia, Spania, Bulgaria, la munte, in tara si in strainatate.
TravelWorld.ro - locul unde gasesti ofertele de turism ale agentiilor din Romania.
Cele mai mici preturi pentru Grecia, Italia, Turcia, Tunisia, Egipt, Bulgaria si alte destinatii importante.
Excursii, Cazare, Sejururi, Litoral, Transport, Circuite, Rent a car, Oferte speciale, Oferte pentru tineri si studenti, oferte de last minute. Judetul Vrancea - Mausolee
Travelworld - vacanta ta la un click distanta.
 "Harta lupta Marasesti")
 "Harta lupta Marasti")
 "Marasesti")
 "Mausoleu Focsani")
 "Mausoleu Focsani")
 "Mausoleu Soveja")
 "Mausoleu Soveja")
 "Mausoleu Soveja")
 "Mausoleu Soveja")
