100% romanesc: Traditii si obiceiuri - Traditii religioase
Sarbatorile religioase erau in trecut motive de a nu lucra, pentru a se capta astfel bunavointa unui sfant de a carui
manie sau razbunare se temea persoana respectiva.
I. A. Candrea in cartea „Calendarul Babelor" scrie ca mai ales la tara se tineau 96 de sarbatori cu date fixe, 34
sarbatori cu date mobile, cele 52 de duminici din an, 12 vineri din post, plus martea si joia din Postul Pastelui.
Totalul zilelor in care nu se lucra deloc sau se lucra partial era de 196, ramanand astfel 169 de zile integral
lucratoare.
In Maramures, obiceiurile de la marile sarbatori de peste an, Craciunul si Pastele, sunt si ele comune cu cele din
restul tarii. De Craciun, copiii umbla in grupuri pe la casele oamenilor pentru a-i colinda si a primi dulciuri, fructe
si bani.
In noaptea de Paste, la biserica, se sfintesc cozonacii facuti in diferite forme, numiti in Bucovina „Babele". Un obicei
care se practica numai in Bucovina in noaptea de Inviere este acela ca fetele sa se duca in clopotnita si sa spele limba
clopotului cu apa neinceputa. Apa neinceputa inseamna ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand
va fi folosita la spalatul clopotului. Cu aceasta apa se spala apoi fetele in zorii zilei de Paste ca sa fie frumoase
tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.
In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu
si fire de iarba verde.
In Dobrogea, acest obicei este completat cu un banut de argint.
In Bucovina, in trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca si pedepsi toate greselile
facute de-a lungul anului. Cei gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu
vergele de lemn la talpi pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor.
Craciunul (25 decembrie): pana in secolul XIX, romanii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun. Pentru ca aceasta
avea o importanta atat de mare, Biserica a suprapus acestei date sarbatoarea Nasterii Domnului. Aceasta se sarbatorea
pe 6 ianuarie, aceasta data fiind doar o Nastere spirituala prin botez.
Craciunul este un zeu solar intalnit la popoarele indo-europene, specific teritoriului locuit de catre geto-daci. Acest
zeu era intruchipat de Saturn la romani si de Mithra la persani.
Denumirea de „mos" reprezinta varsta zeului la sfarsitul anului calendaristic, care trebuie sa moara si sa reinvie anul
urmator.
Perioada sarbatorilor de iarna este impartita in doua: intre Ignat (20 decembrie) si Craciun (25 decembrie) era perioada
nefasta; atunci se deschideau mormintele, iar sufletele mortilor circulau printre vii. De Ignat se sacrifica porcul,
substitutul unei divinitati preistorice. Acum sunt tolerate abaterile de la normele sociale; acestea amintesc de
saturnaliile romane. (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an, 1997).
Mos Craciun nu tine de traditiile populare romanesti, ci este un imprumut apusean tarziu, atestat la noi prin secolul al
XIX-lea. Traditia crestina spune despre Craciun ca era proprietarul salasului unde Fecioara Maria l-a nascut pe Pruncul
Iisus, iar sotia lui, Craciuneasa, a ajutat-o la nastere.
In aceasta zi, painea se asaza sub masa pentru noroc, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug.
Impotriva deochiului sau a farmecelor, in cele patru colturi ale mesei se pun seminte de mac sau usturoi. Traditia
spune ca, de Craciun, se deschide cerul, iar cei care sunt buni il vad pe Dumnezeu stand la masa cu sfintii si ingerii.
Sfantul Nicolae (6 decembrie): dupa traditia populara, prima zi de iarna; Sfantul Nicolae este un mos care aduce zapada
scuturandu-si barba. La romani, Sfantul Nicolae este un batran care aduce copiilor daruri daca acestia au fost cuminti
sau nuieluse daca au facut nazbatii sau au fost neastamparati. In traditia populara romaneasca, Sfantului Nicolae ii
sunt atribuite calitati sporite, fiind unul dintre sfintii cei mai de vaza alaturi de Dumnezeu, cel care se plimba cu
acesta pe pamant in timpurile primordiale si nu numai.
Ajunul Craciunului
Pe 24 decembrie este Ajunul Craciunului, iar obiceiurile specifice acestei zile sunt de natura religioasa. Din dimineata
acestei zile pana spre miezul noptii, cete de copii intre cinci si paisprezece ani merg cu " Mos Ajunul" - text augural
scurt care anunta venirea colindatorilor. Tot in aceasta noapte, Mos Craciun vine la copii si le pune cadouri sub brad.
Desi nimeni nu stie cu siguranta cum ajunge Mosul in casele oamenilor, toate povestile isi pastreaza nota de mister.
Unii copii cred ca intra pe fereastra, altii cred ca un betigas fermecat il ajuta sa se faca mic si sa patrunda prin
gaura cheii, iar altii considera ca Mosul vine pe hornul casei.
Atanasiile (16-17 ianuarie)
Sunt zilele consecutive ale celor doi Sfinti Atanasie, aparatori impotriva ciumei si a pojarului. Sunt respectate in
special de mamele cu copii mici, pentru a le asigura acestora din urma un an de sanatate si de bunastare.
Informatii preluate de pe site-ul www.ClubTravelescu.ro
Dreptul de proprietate intelectuala asupra acestor informatii este si va ramane de drept al societatii
Club Travelescu.
Este interzisa copierea sau reproducerea lor, in orice forma, fara aprobarea scrisa a autorilor.
